opțiuni
  • info

3 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEFRIȘAT, -Ă, defrișați, -te, adj. (Despre terenuri) Redat agriculturii, pășunatului etc., prin tăierea și înlăturarea arborilor și a plantelor lemnoase. – V. defrișa.

DEFRIȘAT, -Ă, defrișați, -te, adj. (Despre terenuri) Redat agriculturii, pășunatului etc., prin tăierea și înlăturarea arborilor și a plantelor lemnoase. – V. defrișa.

defrișat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: defrișa] 1-2 Defrișare (1-2). 3 (Pex) Desțelenire. 4 Defrișare (4).

defrișat2, ~ă a [At: RALEA, O. 121 / Pl: ~ați, ~e / E: defrișa] 1 (D. arbori) Înlăturat de pe un teren, pentru a-l face propriu agriculturii, construcțiilor etc. 2 (D. terenuri) Redat agriculturii prin înlăturarea arborilor și resturilor lemnoase. 3 (Pex) Desțelenit2.

DEFRIȘAT, -Ă, defrișați, -te, adj. Făcut propriu pentru agricultură, pentru pășunat sau pentru construcții. Terenuri defrișate.

DEFRIȘAT s.n. Defrișare. ◊ Mașină de defrișat = mașină forestieră folosită pentru smulgerea cioatelor din sol după tăierea arborilor; defrișator. [< defrișa].

DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher.

DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher.

defrișa vt [At: I. IONESCU, M. 43 / Pzi: ~șez / E: fr défricher] 1 (C.i. păduri) A înlătura prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul și a-l face propriu pentru agricultură, construcții etc. 2 (C.i. terenuri) A curăța de arbori sau resturi lemnoase Si: a despăduri, (reg) a lăzui. 3 (Pex) A desțeleni.

DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A face propriu pentru agricultură, pentru pășunat sau pentru construcții un loc necultivat, prin tăierea și înlăturarea arborilor și a celorlalte plante lemnoase. V. lăzui.

DEFRIȘA vb. I. tr. A tăia și a înlătura arborii dintr-o pădure spre a obține un teren propriu pentru agricultură, pentru pășunat etc. [< fr. défricher].

DEFRIȘA vb. tr. 1. a înlătura prin tăiere arborii dintr-o anumită porțiune de pădure; a despăduri. 2. (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi (o problemă); a aborda punctele esențiale, fără a trata fondul. (< fr. défricher)

A DEFRIȘA ~ez tranz. (terenuri) A lipsi de arbori și arbuști prin tăiere sau prin ardere, spre a face bun pentru agricultură, construcții sau pentru reîmpădurire; a despăduri. /<fr. défricher

*defrișéz v. tr. (fr. défricher, d. friche, țelină, teren necultivat). Barb. Desțelenesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

defrișa (a ~) (desp. de-fri-) vb., ind. prez. 1 sg. defrișez, 3 defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 1 sg. să defrișez, 3 să defrișeze; ger. defrișând

defrișa (a ~) (de-fri-) vb., ind. prez. 3 defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 3 să defrișeze; ger. defrișând

defrișa vb. (sil. -fri-), ind. prez. 1 sg. defrișez, 3 sg. și pl. defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. defrișeze; ger. defrișând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEFRIȘAT adj. (SILV.) despădurit, (înv.) săciuit, târșit. (Un loc ~.)

DEFRIȘAT s. v. defrișare.

DEFRIȘAT adj. despădurit, (înv.) săciuit, tîrșit. (Un loc ~.)

DEFRIȘAT s. defrișare, despădurire, (prin sudul Transilv.) săciuit. (~ unui loc.)

DEFRIȘA vb. (SILV.) a despăduri, (reg.) a târși, (Transilv. și Bucov.) a lăzui, (înv.) a cura. (A ~ un teren împădurit.)

DEFRIȘA vb. a despăduri, (reg.) a tîrși, (Transilv. și Bucov.) a lăzui, (înv.) a cura. (A ~ un teren împădurit.)

Intrare: defrișat (adj.)
defrișat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defrișat
  • defrișatul
  • defrișatu‑
  • defrișată
  • defrișata
plural
  • defrișați
  • defrișații
  • defrișate
  • defrișatele
genitiv-dativ singular
  • defrișat
  • defrișatului
  • defrișate
  • defrișatei
plural
  • defrișați
  • defrișaților
  • defrișate
  • defrișatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: defrișat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defrișat
  • defrișatul
  • defrișatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • defrișat
  • defrișatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: defrișa
  • silabație: de-fri-șa info
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • defrișa
  • defrișare
  • defrișat
  • defrișatu‑
  • defrișând
  • defrișându‑
 singular plural
  • defrișează
  • defrișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • defrișez
 (să)
  • defrișez
  • defrișam
  • defrișai
  • defrișasem
a II-a (tu)
  • defrișezi
 (să)
  • defrișezi
  • defrișai
  • defrișași
  • defrișaseși
a III-a (el, ea)
  • defrișează
 (să)
  • defrișeze
  • defrișa
  • defrișă
  • defrișase
plural I (noi)
  • defrișăm
 (să)
  • defrișăm
  • defrișam
  • defrișarăm
  • defrișaserăm
  • defrișasem
a II-a (voi)
  • defrișați
 (să)
  • defrișați
  • defrișați
  • defrișarăți
  • defrișaserăți
  • defrișaseți
a III-a (ei, ele)
  • defrișează
 (să)
  • defrișeze
  • defrișau
  • defrișară
  • defrișaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

defrișat, defrișatăadjectiv

  • 1. (Despre terenuri) Redat agriculturii, pășunatului etc., prin tăierea și înlăturarea arborilor și a plantelor lemnoase. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: despădurit săciuit
    • format_quote Terenuri defrișate. DLRLC
etimologie:
  • vezi defrișa DEX '98 DEX '09

defrișatsubstantiv neutru

etimologie:
  • defrișa DN

defrișa, defrișezverb

  • 1. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cura despăduri lăzui
  • 2. figurat A descurca, a lămuri, a limpezi (o problemă); a aborda punctele esențiale, fără a trata fondul. MDN '00
    sinonime: descurca limpezi lămuri
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.