opțiuni
  • info
2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

deferizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deferiza] Deferizare.

deferizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: deferiza] (D. ape) Din care s-a îndepărtat excesul de fier, pentru a deveni potabil.

DEFERIZA, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser.

DEFERIZA, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser.

deferiza vt [At: DL / Pzi: ~zez / E: fr déferriser] A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a deveni potabile.

DEFERIZA, deferizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a le face proprii consumului.

DEFERIZA vb. I. tr. (Chim.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase pentru a putea fi consumate. [< fr. déferriser].

DEFERIZA vb. tr. a îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a putea fi consumate. (< fr. déferriser)

A DEFERIZA ~ez tranz. tehn. (ape feruginoase) A epura excesul de fier în vederea consumării. /<fr. déferriser

Ortografice DOOM

deferiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deferizez, 3 deferizează; conj. prez. 1 sg. să deferizez, 3 să deferizeze

deferiza (a ~) vb., ind. prez. 3 deferizează

deferiza vb., ind. prez. 1 sg. deferizez, 3 sg. și pl. deferizează

Intrare: deferizat
deferizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deferizat
  • deferizatul
  • deferizatu‑
  • deferizată
  • deferizata
plural
  • deferizați
  • deferizații
  • deferizate
  • deferizatele
genitiv-dativ singular
  • deferizat
  • deferizatului
  • deferizate
  • deferizatei
plural
  • deferizați
  • deferizaților
  • deferizate
  • deferizatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: deferiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deferiza
  • deferizare
  • deferizat
  • deferizatu‑
  • deferizând
  • deferizându‑
 singular plural
  • deferizează
  • deferizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deferizez
 (să)
  • deferizez
  • deferizam
  • deferizai
  • deferizasem
a II-a (tu)
  • deferizezi
 (să)
  • deferizezi
  • deferizai
  • deferizași
  • deferizaseși
a III-a (el, ea)
  • deferizează
 (să)
  • deferizeze
  • deferiza
  • deferiză
  • deferizase
plural I (noi)
  • deferizăm
 (să)
  • deferizăm
  • deferizam
  • deferizarăm
  • deferizaserăm
  • deferizasem
a II-a (voi)
  • deferizați
 (să)
  • deferizați
  • deferizați
  • deferizarăți
  • deferizaserăți
  • deferizaseți
a III-a (ei, ele)
  • deferizează
 (să)
  • deferizeze
  • deferizau
  • deferizară
  • deferizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deferiza, deferizezverb

  • 1. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.