DEFERENȚĂ s. f. Respect, stimă, considerație deosebită; condescendență. – Din fr. déférence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de MihaelaStan | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFERÉNȚĂ f. Sentiment de stimă înaltă față de o persoană; respect; cinste; considerație; condescendență. /<fr. déférence
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFERÉNȚĂ s.f. Respect, stimă, considerație; condescendență. [Cf. fr. déférence].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFERENȚĂ s. f. respect, stimă deosebită, considerație; condescendență. (< fr. déférence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFERÉNȚĂ s. v. apreciere, atenție, cinste, cinstire, considerație, onoare, prețuire, respect, stimă, trecere, vază.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deferénță (stimă) s. f., g.-d. art. deferénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deferénță f., pl. e (d. deferent pin anal. cu con-ferență). Condescendență, considerațiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink