DEFEMINIZÁRE, defeminizări, s. f. Acțiunea de a defeminiza. – V. defeminiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFEMINIZÁRE s.f. Acțiunea de a se defeminiza și rezultatul ei. [< defeminiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

defeminizáre s. f., pl. defeminizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFEMINIZÁ, defeminizez, vb. I. Tranz. A face să-și piardă natura, aptitudinile, însușirile de femeie. – Din fr. déféminiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEFEMINIZÁ ~éz tranz. A face să se defeminizeze. /<fr. déféminiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEFEMINIZÁ mă ~éz intranz. A-și pierde calitățile de femeie. /<fr. déféminiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFEMINIZÁ vb. I. refl. A-și pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile de femeie. [< fr. déféminiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFEMINIZÁ vb. refl. a-și pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile etc. de femeie. (< fr. défeminiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

defeminizá vb., ind. prez. 1 sg. defeminizéz, 3 sg. și pl. defeminizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink