7 definiții pentru defecant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEFECANT, defecanți, s. m. Reactiv chimic de precipitare a substanțelor proteice din soluții. – Din fr. déféquant.
DEFECANT, defecanți, s. m. Reactiv chimic de precipitare a substanțelor proteice din soluții. – Din fr. déféquant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
defecant, ~ă [At: LTR2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr déféquant] 1-2 sn, a (Reactiv chimic) care precipită substanțele proteice din soluții Si: dezalbuminant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFECANT s.m. Reactiv chimic care are proprietatea de a precipita albuminele din soluții. [Pl. -nți. / cf. fr. déféquant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFECANT s. m. reactiv chimic care are proprietatea de a precipita albuminele din soluții. (< fr. déféquant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
defecant s. m., pl. defecanți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
defecant s. m., pl. defecanți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
defecant s. m., pl. defecanți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
defecant, defecanțisubstantiv masculin
- 1. Reactiv chimic de precipitare a substanțelor proteice din soluții. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- déféquant DEX '09 DEX '98 DN