DEFAVORIZÁRE, defavorizări, s. f. Acțiunea de a defavoriza. – V. defavoriza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁRE s.f. Acțiunea de a defavoriza. [< defavoriza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁRE s. v. dezavantajare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Defavorizare ≠ favorizare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

defavorizáre s. f. → favorizare
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEFAVORIZÁ ~éz tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a dezavantaja; a frustra. /<fr. défavoriser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁ vb. I. tr. A dezavantaja. [< fr. défavoriser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁ vb. tr. a dezavantaja. (< fr. défavoriser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORIZÁ vb. v. dezavantaja.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A defavoriza ≠ a favoriza
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

defavorizá vb., ind. prez. 1 sg. defavorizéz, 3 sg. și pl. defavorizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink