DEFAVORÁBIL, -Ă, defavorabili, -e, adj. Contrar intereselor cuiva, în dezavantajul cuiva; nefavorabil, neprielnic. – Din fr. défavorable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este favorabil; nefavorabil; neprielnic; dezavantajos. /<fr. defavorable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORÁBIL, -Ă adj. Care este în dezavantajul cuiva; nefavorabil. [Cf. fr. défavorable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORÁBIL, -Ă adj. în dezavantajul cuiva; nefavorabil. (< fr. défavorable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFAVORÁBIL adj. 1. v. nefavorabil. 2. nefavorabil, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, vitreg, (înv. și pop.) nepriincios. (Condiții ~ de dezvoltare.) 3. v. neplăcut. 4. nefavorabil, negativ. (O critică ~ făcută cărții.) 5. v. peiorativ.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Defavorabil ≠ favorabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

defavorábil adj. → favorabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

defavorábil, -ă adj. (fr. défavorable). Care nu e favorabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink