10 definiții pentru defalca (1 defalc), defalca (1 defalchez), defalcat   conjugări / declinări

DEFALCÁ, defálc, vb. I. Tranz. 1. A desprinde sau a scoate una sau mai multe părți; a împărți un teren în loturi. 2. A repartiza o lucrare, un proiect etc. pe etape, pe oameni etc. [Prez. ind. și: defalchez] – Din fr. défalquer, lat. defalcare.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFALCÁ, defalchez, vb. I. Tranz. 1. A desprinde sau a scoate una sau mai multe părți; a împărți un teren în loturi. 2. A repartiza o lucrare, un proiect etc. pe etape, pe oameni etc. [Prez. ind. și.: defálc] – Din fr. défalquer, lat. defalcare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

!defalcá (a ~) vb., ind. prez. 3 defálcă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFALCÁ vb. v. scădea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEFALCÁ ~chéz tranz. 1) (părți componente) A desprinde dintr-un tot. 2) (sume bănești) A da la o parte dintr-un cont. 3) (proiecte, lucrări etc.) A repartiza pe etape sau la diferiți executanți. 4) (terenuri) A împărți în loturi. /<fr. défalquer, lat. defalcare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFALCÁ vb. I. tr. 1. A desprinde, a da la o parte o sumă dintr-o socoteală, dintr-un cont; (p. ext.) a desprinde o parte dintr-un tot. 2. A împărți (o lucrare etc.) în mai multe părți. [P.i. defálc, -chez. / < fr. défalquer, it., lat. defalcare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFALCÁ vb. tr. 1. a desprinde, a da la o parte o sumă dintr-o socoteală, dintr-un cont; a desprinde o parte dintr-un tot. 2. a împărți (o lucrare, un teren etc.) în mai multe părți. (< fr. défalquer, lat. defalcare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

defalcá vb., ind. prez. 1 sg. defalchéz, 3 sg. și pl. defalcheáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

defalcà v. a scădea dintr’o sumă, dintr’o cantitate: a defalca din avere datoriile (= fr. défalquer).
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*defálc și -chéz, a v. tr. (fr. dé-falquer, d. mlat. defalcare, a tăĭa cu coasa [falx, falcis, coasă]. V. falce). Rar. Substrag, scad, scot, deduc dintr’o sumă orĭ cantitate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink