2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
decuvare sf [At: DN3 / Pl: ~vări / E: decuva] Tragere a vinului după fermentare din tocitoare, în vasele în care urmează să fie păstrat Si: decuvaj.
DECUVARE s.f. Acțiunea de a decuva; decuvaj. [< decuva].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUVA, decuvez, vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. – Din fr. décuver.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUVA, decuvez, vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. – Din fr. décuver.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decuva vt [At: DN3 / Pzi: ~vez / E: fr decuver] A trage vinul din cada de fermentație în butoaie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUVA vb. I. tr. A trage vinul din cada de fermentat în butoaie. [< fr. décuver].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUVA vb. tr. a trage vinul din cuva de fermentat în butoaie. (< fr. décuver)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DECUVA ~ez tranz. (vin) A trage din cadă în butoaie (după fermentare). /<fr. découver
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decuvare s. f., g.-d. art. decuvării, pl. decuvări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decuva vb., ind. prez.1 sg. decuvez, 3 sg. și pl. decuvează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decuvare, decuvărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a decuva. DNsinonime: decuvaj
etimologie:
- decuva DN
decuva, decuvezverb
- 1. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- décuver DEX '09 DEX '98 DN