DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s. n. Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECUSCUTATÓR s. n. separator electromagnetic pentru decuscutare. (< decuscuta + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink