7 definiții pentru decusație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECUSAȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation.
DECUSAȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decusație sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr décussation] Încrucișare în formă de „x” a două fascicule simetrice de fibre nervoase.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUSAȚIE s.f. Încrucișare în forma literei „x” a unor formații anatomice. [Gen. -iei. / < fr. décussation, cf. lat. decussatio – încrucișare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECUSAȚIE s. f. încrucișare a unor formații anatomice. (< fr. décussation, lat. decussatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decusație (desp. -ți-e) s. f., art. decusația (desp. -ți-a), g.-d. art. decusației; pl. decusații, art. decusațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decusație (-ți-e) s. f., art. decusația (-ți-a), g.-d. art. decusației; pl. decusații, art. decusațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decusație s. f. (sil. -ți-e), art. decusația (sil. -ți-a), g.-d. art. decusației; pl. decusații, art. decusațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
decusație, decusațiisubstantiv feminin
- 1. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- décussation DEX '09 DEX '98 DN