10 definiții pentru decurie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECURIE, decurii, s. f. 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldați. 2. Colegiu de mici funcționari la Roma și în municipiile romane. – Din lat. decuria.
DECURIE, decurii, s. f. 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldați. 2. Colegiu de mici funcționari la Roma și în municipiile romane. – Din lat. decuria.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decurie sf [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~ii / E: fr decuria] 1 Subdiviziune în armata romană formată din zece soldați. 2 Grupare de zece cetățeni romani (cu funcții administrative în municipii).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECURIE s.f. 1. Subunitate în armata romană, formată din zece soldați. 2. (La romani) Conducere formată din zece persoane. [Gen. -iei. / < lat. decuria].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECURIE s. f. 1. subunitate a centuriei din armata romană, formată din zece soldați. 2. colegiu de zece funcționari în Roma și în municipiile romane. (< lat. decuria)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DECURIE ~i f. 1) (la romani) Subdiviziune formată din zece soldați. 2) Conducere constând din zece persoane. [Art. decuria; G.-D. decuriei; Sil. -ri-e] /<lat. decuria
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decurie f. trupă de zece soldați la Romani.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decúrie f. (lat. decuria, d. decem, zece). Grupă de soldațĭ orĭ cetățenĭ la vechiĭ Romanĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decurie (livr.) (desp. -ri-e) s. f., art. decuria (desp. -ri-a), g.-d. art. decuriei; pl. decurii, art. decuriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decurie (-ri-e) s. f., art. decuria (-ri-a), g.-d. art. decuriei; pl. decurii, art. decuriile (-ri-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decurie s. f. → curie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
decurie, decuriisubstantiv feminin
- 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldați. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Colegiu de mici funcționari la Roma și în municipiile romane. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- decuria DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.