DECULÁ, decúl, vb. I. Tranz. (Reg.) A bate rău, a deșela.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

deculéz v. tr. V. dăhulez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink