DECROMÁRE, decromări, s. f. Acțiunea de a decroma. – V. decroma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DECROMÁRE s.f. Acțiunea de a decroma. [< decroma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

decromáre s. f., pl. decromări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECROMÁ, decromez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. – De(s)- + croma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A DECROMÁ ~éz tranz. (forme de tipar) A curăța de stratul de crom depus. /de[s] + a croma
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECROMÁ vb. I. tr. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. [< de- + croma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECROMÁ vb. tr. a înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. (< fr. déchromer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decromá vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. decroméz, 3 sg. și pl. decromeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink