2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deconcertare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări[1] / E: deconcerta] (Liv) Pierdere a siguranței de sine Si: deconcertat1, tulburare, zăpăcire modificată

  1. În original Pl: ~uri Ladislau Strifler

DECONCERTA, deconcertez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face pe cineva să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a tulbura, a zăpăci. – Din fr. déconcerter.

deconcerta vt [At: DEX / Pzi: ~tez / E: fr déconcerter] (Liv; c.i. oameni) A face să-și piardă siguranța de sine Si: a tulbura, a zăpăci.

DECONCERTA, deconcertez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A face pe cineva să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a tulbura, a zăpăci. – Din fr. déconcerter.

DECONCERTA, deconcertez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A face pe cineva să-și piardă cumpătul sau siguranța de sine, a tulbura, a zăpăci. Faptul a deconcertat pe prințul Bazil Șerban, care... a început să se retragă. CAMIL PETRESCU, T. I 126.

DECONCERTA vb. I. tr. A face să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a zăpăci, a tulbura. [< fr. déconcerter].

DECONCERTA vb. tr. a face să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a dezorienta, a descumpăni. (< fr. déconcerter)

A DECONCERTA ~ez tranz. A face să se deconcerteze. /<fr. déconcerter

A SE DECONCERTA mă ~ez intranz. A-și pierde echilibrul moral sau mintal; a se descumpăni; a se dezechilibra; a se dezaxa. /<fr. déconcerter

*deconcertéz v. tr. (fr. déconcerter, d. concert, concert). Fac să-și peardă cumpătu, încurc, turbur: acest răspuns l-a deconcertat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deconcerta (a ~) (a deruta) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. deconcertez, 3 deconcertea; conj. prez. 1 sg. să deconcertez, 3 să deconcerteze

deconcerta (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 deconcertea

deconcerta vb., ind. prez. 1 sg. deconcertez, 3 sg. și pl. deconcertea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECONCERTARE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.

deconcertare s. v. DERUTĂ. DESCUMPĂNIRE. DEZORIENTARE. ÎNCURCĂTURĂ. NEDUMERIRE. PERPLEXITATE. ZĂPĂCEALĂ.

DECONCERTA vb. v. deruta, descumpăni, dezorienta, încurca, zăpăci.

deconcerta vb. v. DERUTA. DESCUMPĂNI. DEZORIENTA. ÎNCURCA. ZĂPĂCI.

Intrare: deconcertare
deconcertare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconcertare
  • deconcertarea
plural
  • deconcertări
  • deconcertările
genitiv-dativ singular
  • deconcertări
  • deconcertării
plural
  • deconcertări
  • deconcertărilor
vocativ singular
plural
Intrare: deconcerta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconcerta
  • deconcertare
  • deconcertat
  • deconcertatu‑
  • deconcertând
  • deconcertându‑
singular plural
  • deconcertea
  • deconcertați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deconcertez
(să)
  • deconcertez
  • deconcertam
  • deconcertai
  • deconcertasem
a II-a (tu)
  • deconcertezi
(să)
  • deconcertezi
  • deconcertai
  • deconcertași
  • deconcertaseși
a III-a (el, ea)
  • deconcertea
(să)
  • deconcerteze
  • deconcerta
  • deconcertă
  • deconcertase
plural I (noi)
  • deconcertăm
(să)
  • deconcertăm
  • deconcertam
  • deconcertarăm
  • deconcertaserăm
  • deconcertasem
a II-a (voi)
  • deconcertați
(să)
  • deconcertați
  • deconcertați
  • deconcertarăți
  • deconcertaserăți
  • deconcertaseți
a III-a (ei, ele)
  • deconcertea
(să)
  • deconcerteze
  • deconcertau
  • deconcerta
  • deconcertaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deconcertare, deconcertărisubstantiv feminin

deconcerta, deconcertezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.