2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
decomunizare s. f. (pol.; termen folosit după dec. 1989) Acțiunea de înlăturare a urmărilor nefaste ale comunismului ◊ „Decomunizarea este o revoluție pașnică.” ◊ Rev. 22 40/93 p. 4. ◊ „Decomunizarea nu s-a produs în nici o țară fost-comunistă, cu excepția Cehiei [...] Așa cum comunismul avea mai multe dimensiuni, și decomunizarea trebuie privită ca un fenomen pluridimensional: eliminarea poliției secrete și a oamenilor ei [...] apoi lichidarea proprietății de stat prin privatizare și, de asemeni, schimbarea mentalităților.” ◊ Rev. 22 46/93 p. 13. ◊ „Decomunizare. În aceeași zi când ieșea pe piață numărul «Dilemei» despre decomunizare, emisiunea «Chestiunea zilei» [...] avea trei invitați care [...] își propuneau să discute problemele spinoasei «teme».” D. 99/94 p. 5; v. și Lupta 227/94 p. 8, ◊ Rev. 22 41/95 p. 9, R.l. 6 XII 96 p. 3; v. și lustrație (din des- + comunizare) corectat(ă)
DECOMUNIZA, decomunizez, vb. I. Tranz. A desființa proprietatea comună; a privatiza. – Pref. de- + comuniza.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMUNIZA, decomunizez, vb. I. tr. A înlătura, a desființa proprietatea comună; a privatiza. (< de1- + comuniza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Ortografice DOOM
decomuniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decomunizez, 3 decomunizează; conj. prez. 1 sg. să decomunizez, 3 să decomunizeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*decomuniza (a ~) vb., ind. prez. 3 decomunizează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decomuniza vb., ind. prez. 3 sg. decomunizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
decomunizare, decomunizărisubstantiv feminin
- 1. (Termen folosit după decembrie 1989) Acțiunea de înlăturare a urmărilor nefaste ale comunismului. DCR2
- Decomunizarea este o revoluție pașnică. Rev. 22 40/93 p. 4. DCR2
- Decomunizarea nu s-a produs în nici o țară fost-comunistă, cu excepția Cehiei [...] Așa cum comunismul avea mai multe dimensiuni, și decomunizarea trebuie privită ca un fenomen pluridimensional: eliminarea poliției secrete și a oamenilor ei [...] apoi lichidarea proprietății de stat prin privatizare și, de asemeni, schimbarea mentalităților. Rev. 22 46/93 p. 13. DCR2
- Decomunizare. În aceeași zi când ieșea pe piață numărul «Dilemei» despre decomunizare, emisiunea «Chestiunea zilei» [...] avea trei invitați care [...] își propuneau să discute problemele spinoasei «teme». D. 99/94 p. 5; v. și Lupta 227/94 p. 8, Rev. 22 41/95 p. 9, R.l. 6 XII 96 p. 3. DCR2
-
etimologie:
- des- + comunizare DCR2
decomuniza, decomunizezverb
- 1. A desființa proprietatea comună. DEX '09 MDN '00sinonime: privatiza
etimologie:
- de- + comuniza. DEX '09 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.