17 definiții pentru decocție
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOCȚIE, decocții, s. f. Fierbere a unor plante alimentare sau medicinale în apă, procedeu prin care se obține un decoct; (concr.) decoct. – Din fr. décoction, lat. decoctio.
DECOCȚIE, decocții, s. f. Fierbere a unor plante alimentare sau medicinale în apă, procedeu prin care se obține un decoct; (concr.) decoct. – Din fr. décoction, lat. decoctio.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decocție sf [At: GHICA, C. E. II, 572 / V: ~iune, ~opț / Pl: ~ii / E: fr décoction, lat decoctio] 1 Fierbere a unor plante alimentare sau medicinale în apă. 2 Procedeu prin care se obține un decoct. 3 (Ccr) Decoct.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOCȚIE, decocții, s. f. (Rar) Operație care constă în fierberea unor plante alimentare sau medicinale în apă; (concretizat) preparat lichid care rezultă din această fierbere; decoct.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOCȚIE s.f. Fierberea unor plante în apă; (concr.) decoct. [Gen. -iei, var. decocțiune s.f. / < fr. décoction, lat. decoctio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOCȚIE s. f. fierbere a unor plante în apă; decoct. (< fr. décoction, lat. decoctio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DECOCȚIE ~i f. 1) Operație de obținere a unui decoct. 2) v. DECOCT. [Art. decocția; G.-D. decocției; Sil. -ți-e] /<fr. décoction, lat. decoctio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decocțiune sf vz decocție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decopție sf vz decocție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descopție sf vz decocție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOCȚIUNE s.f. v. decocție.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*decocțiúne f. (lat. decóctio, -ónis). Acțiunea de a ferbe medicamente. Rezultatul eĭ, decoct. – Și -ócție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decocție (rar) (desp. -ți-e) s. f., art. decocția (desp. -ți-a), g.-d. art. decocției; pl. decocții, art. decocțiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decocție (-ți-e) s. f., art. decocția (-ți-a), g.-d. art. decocției; pl. decocții, art. decocțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decocție s. f. (sil. -ți-e), art. decocția (sil. -ți-a), g.-d. art. decocției; pl. decocții, art. decocțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decocție
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DECOCȚIE s. v. decoct.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECOCȚIE s. decoct. (~ din plante medicinale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
decocție, decocțiisubstantiv feminin
- 1. Fierbere a unor plante alimentare sau medicinale în apă, procedeu prin care se obține un decoct. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Decoct. DEX '09 DLRLC DNsinonime: decoct
-
etimologie:
- décoction DEX '09 DEX '98 DN
- decoctio DEX '09 DEX '98 DN