DECLIVITÁTE, declivități, s. f. 1. Unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal. 2. Înclinare a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate pe o porțiune uniformă. – Din fr. déclivité, lat. declivitas, -atis.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECLIVITÁTE ~ăți f. 1) Unghi ascuțit format de o dreaptă înclinată (sau de un plan) cu o dreaptă sau cu un plan orizontal; pantă. 2) geogr. Stare declivă a unei suprafețe de teren; înclinare. [Art. declivitatea; G.-D. declivității] /<fr. déclivite, lat. declivitas, ~atis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECLIVITÁTE s.f. 1. Unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal. 2. Înclinare pe o porțiune limitată a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate. [Cf. fr. déclivité, lat. declivitas].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECLIVITÁTE s. f. 1. unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal. 2. înclinare pe o porțiune limitată a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate. (< fr. déclivité, lat. declivitas)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
declivitáte s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. declivității; pl. declivități
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECLIVITÁTE (‹ fr.) s. f. 1. (GEOGR.) Înclinare a unei suprafețe de teren față de planul orizontal, exprimată în grade sau în m/km. 2. Înclinare față de orizontală a axei unui traseu de cale ferată sau de șosea, măsurată prin raportarea diferenței de nivel a două puncte de pe axă la distanța orizontală dintre aceste puncte, și exprimată în miimi (mm/m) sau sutimi (cm/m).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink