3 definiții pentru declinant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECLINANT, -Ă adj. 1. în pantă. 2. (fig.) care se află în declin. (< fr. déclinant)
*declinánt, -ă adj. (fr. déclinant). Care declină, decade: putere declinantă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
declinant adj. m., pl. declinanți; f.sg. declinantă, pl. declinante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: declinant
declinant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
declinant, declinantăadjectiv
- 1. În pantă. MDN '00
- 2. Care se află în declin. MDN '00
etimologie:
- déclinant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.