2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
declimatat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: declimata] (Liv) Declimatare.
declimatat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: declimata] (Liv; d. o plantă, un animal) Scos din condițiile sale climatice obișnuite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECLIMATA, declimatez, vb. I. Tranz. (Livr.) A scoate o plantă, un animal din clima obișnuită, din condițiile climatice normale. – Din fr. déclimater.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECLIMATA, declimatez, vb. I. Tranz. (Livr.) A scoate o plantă, un animal din clima obișnuită, din condițiile climatice normale. – Din fr. déclimater.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
declimata vt [At: NEGULICI / Pzi: ~tez / E: fr déclimater] (Liv) A scoate un animal, o plantă, din condițiile sale climatice obișnuite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECLIMATA vb. I. tr. A scoate (un animal, o plantă) din clima obișnuită. [< fr. déclimater].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECLIMATA vb. tr. a scoate (un animal, o plantă) din clima obișnuită. (< fr. déclimater)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DECLIMATA ~ez tranz. (animale, plante) A scoate din condițiile climaterice obișnuite. /<fr. déclimater
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
declimata (a ~) (livr.) (desp. de-cli-) vb., ind. prez. 1 sg. declimatez, 3 declimatează; conj. prez. 1 sg. să declimatez, 3 să declimateze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
declimata (a ~) (livr.) (de-cli-) vb., ind. prez. 3 declimatează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
declimata vb. (sil. -cli-), ind. prez. 1 sg. declimatez, 3 sg. și pl. declimatează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: de-cli-
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
declimata, declimatezverb
- 1. A scoate o plantă, un animal din clima obișnuită, din condițiile climatice normale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- déclimater DEX '09 DEX '98 DN