DECLASÁ, declasez, vb. I. Refl. A decădea din punct de vedere moral sau social; a se degrada. – Din fr. déclasser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A DECLASÁ ~éz tranz. (sportivi, echipe) A deplasa într-o categorie inferioară. /<fr. déclasser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DECLASÁ mă ~éz intranz. A ajunge în stare de declin moral; a se degrada; a degenera; a decădea; a se perverti; a se corupe; a se vicia. /<fr. déclasser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECLASÁ vb. I. 1. refl. A decădea din punct de vedere moral și social. 2. tr. (Sport) A trece (pe cineva) într-o categorie inferioară. 3. (Metal.) A folosi un produs necorespunzător cerințelor într-un scop mai puțin important. [< fr. déclasser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECLASÁ vb. I. refl. a se degrada, a decădea din punct de vedere moral și social; a cădea într-o clasă, într-o categorie inferioară. II. tr. (metal.) a folosi un produs necorespunzător cerințelor într-un scop mai puțin important. (< fr. déclasser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DECLASÁ vb. v. decădea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

declasá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. declaséz, 3 sg. și pl. declaseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

declaséz v. tr. (fr. déclasser). Scot din casa luĭ (din mediul luĭ natural), corup.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink