4 definiții pentru declamativism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECLAMATIVISM s. n. (Rar) Caracter declamativ. – Declamativ + suf. -ism.
DECLAMATIVISM s. n. (Rar) Caracter declamativ. – Declamativ + suf. -ism.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
declamativism sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: declamativ + -ism] (Rar) 1-2 Caracter declamativ (2,4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECLAMATIVISM s. n. caracter declamativ. (< declamativ + -ism)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
declamativism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: declamativism
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
declamativismsubstantiv neutru
- 1. Caracter declamativ. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Declamativ + sufix -ism. DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.