21 de definiții pentru decizie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECIZIE, decizii, s. f. 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe posibile); rezoluție. ♦ Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție. 2. (Rar) Calitatea de a fi ferm, hotărât; fermitate. [Var.: deciziune s. f.] – Din fr. décision, lat. decisio, -onis.

DECIZIE, decizii, s. f. 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe posibile); rezoluție. ♦ Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție. 2. (Rar) Calitatea de a fi ferm, hotărât; fermitate. [Var.: deciziune s. f.] – Din fr. décision, lat. decisio, -onis.

decizie sf [At: CALENDARIU (1794) 31/29 / V: ~zionă, ~ziune / Pl: ~ii / E: fr décision, lat decisio, -onis] 1 Hotărâre luată în urma examinării unei situații. 2 Soluție adoptată pentru o problemă. 3 Alegere între două sau mai multe soluții. 4 Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție Si: rezoluție. 5 Document care conține o hotărâre de stat sau juridică. 6 (Îs) Drept de ~ Drept de a lua o hotărâre de stat sau juridică (4). 7 (Rar) Fermitate.

DECIZIE, decizii, s. f. 1. Hotărîre luată de o persoană sau de un colectiv; rezoluție. ♦ Hotărîre luată de o autoritate sau de o instituție și urmînd să fie executată de organele subalterne sau de cetățeni. Decizie ministerială. ♦ (Jur.) Hotărîre prin care o instanță judecătorească se pronunță asupra unui recurs sau asupra unei cereri de îndreptare; (în vechea organizare judecătorească) hotărîre dată de o instanță superioară tribunalului. Ei comentează decizia Curții în procesul asasinatului. CARAGIALE, O. II 231. 2. Calitatea de a fi hotărît, ferm. Robespierre, cu o decizie rece [spune]... CAMIL PETRESCU, T. II 368. – Variantă: deciziune (pronunțat -zi-u-) (CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 4/4, GALACTION, O. I 132. NEGRUZZI, S. I 107) s. f.

DECIZIE s.f. 1. Hotărîre; rezoluție. ♦ Hotărîre dată de o autoritate pentru cei aflați în subordinea sa. ♦ Sentință dată de o instanță judecătorească superioară asupra unui recurs. 2. Hotărîre, fermitate. [Gen. -iei, var. deciziune s.f. / < lat. decisio, cf. fr. décision].

DECIZIE s. f. 1. hotărâre; rezoluție. ◊ act cu caracter obligatoriu, normativ al unui organ de conducere care stabilește direcția unei acțiuni și modul ei de realizare. 2. sentință dată de o instanță judecătorească superioară asupra unui recurs. 3. fermitate. (< fr. décision, lat. decisio)

DECIZIE ~i f. 1) Atitudine cu caracter determinant, adoptată după o serie de deliberări; hotărâre. 2) Sentință proclamată de o instanță judecătorească asupra unui recurs. 3) rar Caracter decis; îndrăzneală în acțiuni; hotărâre; fermitate. [Art. decizia; G.-D. deciziei; Sil. -zi-e] /<fr. décision, lat. decisio, ~onis

DECIZIUNE s. f. v. decizie.

deciziune f. 1. hotărîre luată; 2. hotărîrea unei curți.

*deciziúne f. (lat. de-cisio, -ónis. V. abs-, con-, in- și pre-ciziune). Acțiunea de a decide, hotărîre: a lua o deciziune. Hîrtie care cuprinde ceĭa ce s’a decis. Rezoluțiune, curaj: a arăta multă deciziune în pericul. – Și -ízie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decizie (desp. -zi-e) s. f., art. decizia (desp. -zi-a), g.-d. art. deciziei; pl. decizii, art. deciziile (desp. -zi-i-)

decizie (-zi-e) s. f., art. decizia (-zi-a), g.-d. art. deciziei; pl. decizii, art. deciziile (-zi-i-)

decizie s. f. (sil. -zi-e), art.decizia (sil. -zi-a), g.-d. art. deciziei; pl. decizii, art. deciziile (sil. -zi-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECIZIE s. v. dârzenie, fermitate, hotărâre, intransigență, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, statornicie.

DECIZIE s. 1. hotărâre, rezoluție. (O ~ adoptată prin consens.) 2. v. voință. 3. v. hotărâre. 4. v. sentință.

decizie s. v. DÎRZENIE. FERMITATE. HOTĂRÎRE. INTRANSIGENȚĂ. NECLINTIRE. NEÎNDUPLECARE. NESTRĂMUTARE. NEȘOVĂIRE. STATORNICIE.

DECIZIE s. 1. rezoluție. (O ~ prin consens.) 2. hotărîre, voință. (Prin ~ părților.) 3. hotărîre. (Vom lua mîine o ~ definitivă.) 4. (JUR.) hotărîre, sentință, verdict, (rar) judecată, (înv.) județ, lege, proces. (~ într-un litigiu, într-un proces.)

Intrare: decizie
  • silabație: -zi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decizie
  • decizia
plural
  • decizii
  • deciziile
genitiv-dativ singular
  • decizii
  • deciziei
plural
  • decizii
  • deciziilor
vocativ singular
plural
deciziune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deciziune
  • deciziunea
plural
  • deciziuni
  • deciziunile
genitiv-dativ singular
  • deciziuni
  • deciziunii
plural
  • deciziuni
  • deciziunilor
vocativ singular
plural
decizionă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decizie, deciziisubstantiv feminin

  • 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe posibile). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Decizie ministerială. DLRLC
    • 1.2. științe juridice Hotărâre prin care o instanță judecătorească se pronunță asupra unui recurs sau asupra unei cereri de îndreptare; (în vechea organizare judecătorească) hotărâre dată de o instanță superioară tribunalului. DLRLC DN
      • format_quote Ei comentează decizia Curții în procesul asasinatului. CARAGIALE, O. II 231. DLRLC
  • 2. rar Calitatea de a fi ferm, hotărât. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Robespierre, cu o decizie rece [spune]... CAMIL PETRESCU, T. II 368. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.