2 definiții pentru decentrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECENTRARE s. f. deplasare, din poziția normală, a unei piese, a unei imagini de televiziune pe ecranul unui cinescop. (după fr. décentrage)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decentrare s. f., pl. decentrări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: decentrare
decentrare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
decentrare, decentrărisubstantiv feminin
- 1. Deplasare, din poziția normală, a unei piese, a unei imagini de televiziune pe ecranul unui cinescop. MDN '00
etimologie:
- décentrage MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.