2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECAPANT, decapante, s. n. Amestec de substanțe chimice cu acțiune dizolvantă asupra oxizilor, grăsimilor etc., folosit în operația de decapare. – Din fr. décapant.

DECAPANT, decapante, s. n. Amestec de substanțe chimice cu acțiune dizolvantă asupra oxizilor, grăsimilor etc., folosit în operația de decapare. – Din fr. décapant.

decapant, ~ă sn, a [At: LTR2 / Pl: ~e / E: fr décapant] 1-2 (Amestec de substanțe chimice) care are acțiune dizolvantă asupra oxizilor, grăsimilor etc., folosit la operațiile de decapare (2) Si: decapator (1-2).

DECAPANT s.m. Soluție folosită la decapare; decapator. [Cf. fr. décapant].

DECAPANT, -Ă I. s. n. amestec de substanțe sau soluție pentru dizolvarea oxizilor ori a impurităților pe suprafețe metalice. II. adj. caustic și stimulant. (< fr. décapant)

decapant, -ă adj. Caustic și stimulant ◊ „Poet autentic, cu o imaginație luxuriantă și un humor negru, decapant. Lit. 29/93 p. 7. ◊ „Propunerea sa [a lui M. Botez] decapantă, după un rechizitoriu feroce la adresa lui Ceaușescu, de-a fi aleasă în funcția de secretar general... tovarășa Elena Ceaușescu!” D. 148/95 p. 1 (din fr. décapant;DEX, DN3 – alte sensuri)

DECAPANT ~e n. Substanță folosită pentru a decapa (piese matalice, piei etc.). /<fr. décapant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!decapant s. m., pl. decapanți

Intrare: decapant (adj.)
decapant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decapant
  • decapantul
  • decapantu‑
  • decapantă
  • decapanta
plural
  • decapanți
  • decapanții
  • decapante
  • decapantele
genitiv-dativ singular
  • decapant
  • decapantului
  • decapante
  • decapantei
plural
  • decapanți
  • decapanților
  • decapante
  • decapantelor
vocativ singular
plural
Intrare: decapant (s.m.)
decapant3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decapant
  • decapantul
plural
  • decapanți
  • decapanții
genitiv-dativ singular
  • decapant
  • decapantului
plural
  • decapanți
  • decapanților
vocativ singular
plural
decapant2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decapant
  • decapantul
  • decapantu‑
plural
  • decapante
  • decapantele
genitiv-dativ singular
  • decapant
  • decapantului
plural
  • decapante
  • decapantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decapant, decapantăadjectiv

  • 1. Caustic și stimulant. MDN '00
etimologie:

decapant, decapanțisubstantiv masculin

  • 1. Amestec de substanțe chimice cu acțiune dizolvantă asupra oxizilor, grăsimilor etc., folosit în operația de decapare. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: decapator
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.