2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

DECANTARE, decantări, s. f. Faptul de a decanta; limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie; decantație. – V. decanta.

DECANTARE, decantări, s. f. Faptul de a decanta; limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie; decantație. – V. decanta.

decantare sf [At: MARCOVICI, CH. 24 / Pl: ~tări / E: decanta] 1 Limpezire a unui lichid care conține particule solide în suspensie Si: (rar) decantație. 2 (Îs) Bazin de ~ Decantor.

DECANTARE, decantări, s. f. Faptul de a decanta; limpezirea unui lichid care conține părticele solide în suspensie. Depozitele de decantare, parcul de vagoane-cisterne și stația de încărcare... s-au întins pe o suprafață de zece ori mai vastă. C. PETRESCU, A. 463.

DECANTARE s.f. Acțiunea de a decanta; decantație. [< decanta].

DECANTA, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter.

DECANTA, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter.

decanta vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr décanter] 1 (C.i. lichide) A purifica prin scurgere în alt vas, după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. 2 (Fig) A lămuri.

DECANTA, decantez, vb. I. Tranz. (Chim., Tehn.) A limpezi un lichid tulbure, în care se află părticele solide în suspensie, scurgînd lichidul limpezit după ce părticelele s-au așezat pe fundul vasului.

DECANTA vb. I. tr. A limpezi un lichid care conține părticele solide în suspensie prin scurgerea acestuia după depunerea lor. ♦ (Fig.) A limpezi, a clarifica, a lămuri. [< fr. décanter].

DECANTA vb. tr. 1. a limpezi un lichid care conține particule solide în suspensie prin îndepărtarea acestuia după depunerea lor. 2. (fig.) a limpezi, a clarifica. (< fr. décanter)

A DECANTA ~ez tranz. 1) (lichide) A separa de impurități prin scurgere (după sedimentare). 2) fig. (lucruri, idei etc.) A face înțeles (după anumite reflecții); a clarifica; a limpezi; a lămuri; a elucida. /<fr. décanter

*decantéz v. tr. (fr. décanter, din latina alchimiștilor decanthare, d. canthus, vgr. kanthós [cuv. african orĭ sp.], coada ochĭuluĭ, obadă, gît de garafă). Chim. Transvazez un lichid limpezit lăsînd drojdia.

Ortografice DOOM

decantare s. f., g.-d. art. decantării; pl. decantări

decantare s. f., g.-d. art. decantării; pl. decantări

decantare s. f., g.-d. art. decantării; pl. decantări

decanta (a ~) (a limpezi) vb., ind. prez. 1 sg. decantez, 3 decantea; conj. prez. 1 sg. să decantez, 3 să decanteze

decanta (a ~) (a limpezi) vb., ind. prez. 3 decantea

decanta vb., ind. prez. 1 sg. decantez, 3 sg. și pl. decantea

Enciclopedice

DECANTÁRE (după fr. décantage) s. f. Operație de sedimentare a particulelor solide dintr-un fluid încărcat cu suspensii solide (concentrate de flotație, ape de spălare provenite de la prepararea cărbunilor, ape de alimentare din râuri, ape de canalizare etc.).

Sinonime

DECANTARE s. (CHIM.) decantație.

Intrare: decantare
decantare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decantare
  • decantarea
plural
  • decantări
  • decantările
genitiv-dativ singular
  • decantări
  • decantării
plural
  • decantări
  • decantărilor
vocativ singular
plural
Intrare: decanta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decanta
  • decantare
  • decantat
  • decantatu‑
  • decantând
  • decantându‑
singular plural
  • decantea
  • decantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decantez
(să)
  • decantez
  • decantam
  • decantai
  • decantasem
a II-a (tu)
  • decantezi
(să)
  • decantezi
  • decantai
  • decantași
  • decantaseși
a III-a (el, ea)
  • decantea
(să)
  • decanteze
  • decanta
  • decantă
  • decantase
plural I (noi)
  • decantăm
(să)
  • decantăm
  • decantam
  • decantarăm
  • decantaserăm
  • decantasem
a II-a (voi)
  • decantați
(să)
  • decantați
  • decantați
  • decantarăți
  • decantaserăți
  • decantaseți
a III-a (ei, ele)
  • decantea
(să)
  • decanteze
  • decantau
  • decanta
  • decantaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decantare, decantărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a decanta; limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: decantație
    • format_quote Depozitele de decantare, parcul de vagoane-cisterne și stația de încărcare... s-au întins pe o suprafață de zece ori mai vastă. C. PETRESCU, A. 463. DLRLC
etimologie:
  • vezi decanta DEX '09 DEX '98 DN

decanta, decantezverb

  • 1. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.