DEBURÁJ s. n. 1. Deburare. 2. Deșeurile obținute în urma deburajului (1). – Din fr. débourrage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DEBURÁJ s.n. Curățirea cardelor de impurități; deburare. ♦ Deșeurile obținute în urma acestei operații. [< fr. débourrage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEBURÁJ s. n. 1. deburare. 2. deșeurile obținute în urma acestei operații. 3. fază de pregătire a cailor tineri pentru călărie, urmărind dezvoltarea fizică, precum și formarea caracterului și a reflexelor condiționate. (< fr. débourrage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

deburáj s. n., pl. deburáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink