2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEBREȚIN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

DEBREȚIN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

debrețin sm [At: LTR2 / Pl: ~i / E: ger Debreziner] Cârnat segmentat în porțiuni de circa 10 cm prin răsucirea intestinului în care a fost introdusă carnea tocată.

DEBREȚIN s.m. Un fel de cîrnat preparat din carne în intestine subțiri de porc, care se consumă prăjit sau fript la grătar. [Cf. germ. Debreziner < Debrețin – oraș în Ungaria].

DEBREȚIN s. m. cârnat preparat din carne de vacă și porc, în intestine subțiri, care se consumă prăjit sau fript la grătar. (< germ. Debreziner)

Debrețin (Debrecsen) n. oraș în Ungaria, face mare comerț cu vite: 100.000 locuitori.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

debrețin (cârnat) (desp. de-bre-) s. m., pl. debrețini

!Debrețin (oraș din Ungaria) (desp. De-bre-) s. propriu n.

debrețin (cârnat) (de-bre-) s. m., pl. debrețini

*Debrețin/(magh.) Debrecen [c pron. ț] (nume de loc) (De-bre-) s. propriu n.

debrețin s. m. (sil. -bre-), pl. debrețini

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

debrețin (debrețini), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DEBREȚIN (DEBRECEN [dæbrætæn]), oraș în E Ungariei; 216,1 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Ind. constr. de mașini (vagoane, mașini agricole), textilă, chimico-farmaceutică, mobilă, alim. Institut de cercetări nucleare. Universitatea „Kossuth”. A fost unul dintre centrele Revoluției maghiare din 1848-1849 și sediul guvernului revoluționar din 1849. În timpul celui ce-al doilea război mondial, în oct. 1944, la eliberarea D. au participat și unități române.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

debrețin, debrețini s. m. penis.

Intrare: Debrețin
Debrețin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Debrețin
Debrecen nume propriu
nume propriu (I3)
  • Debrecen
Debrecsen
substantiv propriu (SP001MS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Debrecsen
  • Debrecsenul
plural
genitiv-dativ singular
  • Debrecsenului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: debrețin
  • silabație: de-bre-țin info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debrețin
  • debreținul
  • debreținu‑
plural
  • debrețini
  • debreținii
genitiv-dativ singular
  • debrețin
  • debreținului
plural
  • debrețini
  • debreținilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

debrețin, debreținisubstantiv masculin

  • 1. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.