8 definiții pentru debiteză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEBITEZĂ, debiteze, s. f. Piesă din material refractar prevăzută cu o deschidere prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. – Din fr. débitèse.
debiteză sf [At: M. D. ENC. / Pl: ~e / E: fr débitèse] Piesă dintr-un material refractar care are o deschidere longitudinală prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBITEZĂ, debiteze, s. f. Piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. – Din fr. débiteuse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DEBITEZĂ s.f. Piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. [< fr. débiteuse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBITEZĂ s. f. piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. (< fr. débiteuse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
debiteză s. f., g.-d. art. debitezei; pl. debiteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
debiteză s. f., g.-d. art. debitezei; pl. debiteze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
debiteză s. f., g.-d. debitezei; pl. debiteze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
debiteză, debitezesubstantiv feminin
- 1. Piesă din material refractar prevăzută cu o deschidere prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. DEX '09 DN
etimologie:
- débiteuse DEX '09 DEX '98 DN