4 definiții pentru debaclu (pl. debacluri), debaclu (pl. debacle)   declinări

DEBÁCLU, debacluri, s. n. Rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. – Din fr. débâcle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DEBÁCLU s.n. Rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. [Pl. -uri, -le. / < fr. débâcle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEBÁCLU s. n. 1. rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. 2. (fig.) prăbușire, dezastru. (< fr. débâcle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

debáclu s. n. (sil. -clu), pl. debácluri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink