9 definiții pentru deținut, deținută   declinări

deținútă s. f., pl. deținúte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȚINÚT, -Ă, deținuți, -te, s. m. și f. Persoană ținută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. – V. deține.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȚINÚT ~ți m. Persoană care se află în detențiune; om ținut în stare de arest; arestat. /<fr. détenu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȚINÚT, -Ă s.m. și f. Cel ținut în închisoare în urma unei condamnări; ocnaș, pușcăriaș. [După fr. détenu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȚINÚT, -Ă s. m. f. cel aflat în închisoare în urma unei condamnări. (după fr. détenu)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȚINÚT s., adj. (JUR.) 1. s. condamnat. 2. s. v. arestat. 3. adj. v. arestat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deținút s. m., pl. deținúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* deținút, -ă adj. și s. (fr. détenu). Arestat, ținut în închisoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

DEȚINUT bahausist, basamac, băiat deștept, borfet, bou bătrân, breteluță, buticar, carantină, chiriaș, cioban, cioran, ciosvârtă, colet, corecționar, crizat, decan, donator, dungat, lănțar, liber, macarencar, Mascoale, omul manevră, ostrovean, pachetar, pârnăiaș, pensionar, picior de urs, primar, pui de urs, putred, radio tam-tam, răcan, rude de gradul unu, sclavul mozaicului, sclav, sectorist, sezonist, tentativă, zegar.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink