DEȘÉU, deșeuri, s. n. Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. – Din fr. déchet.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȘÉU ~ri n. mai ales la pl. Partea care rămâne la prelucrarea unei materii prime. [Sil. de-șeu] /<fr. déchet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȘÉU s.n. Rămășiță de la fabricarea sau de la prelucrarea unui material, a unor obiecte etc. care nu mai poate fi valorificată pentru aceeași prelucrare. [< fr. déchet].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȘÉU s. n. material rezultat în urma unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca atare. (< fr. déchet)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEȘÉU s. rest, (înv. și reg.) marda. (Un ~ de piele.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deșéu s. n. (sil. -șeu), art. deșeul; pl. deșéuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

deșeu, deșeuri s. n. (peior.) om de nimic.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink