DE¹ conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și” introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.: leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE² interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Var.: (1, reg.) dă, (2, pop.) dec interj.] – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE³ interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiunii) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină? ◊ Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul intițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) în construcții cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” si după interjeții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc; 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin. – Lat. de.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE⁵ pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

DE¹ conj. 1) (exprimă un raport condițional) Dacă; în caz că. De voi prinde a cânta, munții toți s-or legăna. 2) (exprimă un raport concesiv) Cu toate că; deși. 3) (exprimă un raport completiv) Că. Se întâmplă de pleacă mai înainte. 4) Și. Pleacă de-ți fă datoria. 5) Ori. De plecăm, de nu plecăm, rămâne totul neschimbat. /cf. alb. de
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE² prep. 1) (exprimă un raport calificativ, indicând apartenența, calitatea, proveniența, timpul, locul, originea, destinația, posesorul etc.) Un pahar de apă. Voce de bărbat. O felie de pâine. Moară de vânt. Mașină de spălat. Lucru de mână. Schimb de păreri. Coleg de clasă. Gazetă de perete. 2) (exprimă raporturi circumstanțiale, indicând modul, timpul, locul, cauza, scopul etc.) Se face de rușine. A plecat de ieri. Pleacă de acolo. Lucrează de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vânzare. 3) (exprimă raporturi completive, indicând obiectul, agentul unei acțiuni) Are de lucru. S-a aflat de el. Este demn de laudă. 4) (servește drept indice al supinului) De vândut. De legănat. De învățat. 5) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de după ușă. A apărut de după deal. 6) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seară... 7) (exprimă raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confecționate de către țărani. 8) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării) S-a sculat de la masă. A plecat de la oraș. 9) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprimă raporturi spațiale, relevând locul situat în imediată apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de lângă casă. Livada de lingă sat. 11) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul de la suprafața unui obiect) A strânge recolta de pe câmp. Fructele de pe copac. 12) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) S-a eliberat de pe la amiază. 13) (exprimă raporturi relaționale, indicând obiectul de referire) Secția agricolă de pe lângă Guvernul Moldovei. 14) (exprimă raporturi locative, indicând locul de dincolo de ceva) Vești de peste hotare. 15) (exprimă raporturi locative, indicând locul cu o anumită aproximație) Au apărut de prin alte localități. Oameni de prin părțile Orheiului. 16) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) Lucrează de prin luna august. 17) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul dintre mai multe obiecte) Spațiul de printre clădiri. 18) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând momentul final) Sforțările de până acum. 19) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând un oarecare fapt ce constituie o limită) Situația social-politică de până la război. 20) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub mașină. /<lat. de
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE³ interj. 1) (se folosește pentru a exprima o atitudine de neîncredere, nedumerire, șovăială, nepăsare etc.) De, ce să faci. 2) (se folosește pentru a îndemna caii la mers). /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE¹- pref. „eliminare, opoziție, îndepărtare, separare”. (< fr. dé-, cf. lat. de, fără)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DE²- elem. des-.
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

de² / dec / deh interj.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

de³ (pop.) pr. invar.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

de¹ conjcț., prep.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

DE conj. 1. (condițional) dacă. (Doar ~ n-ar veni astăzi.) 2. (consecutiv) că, încât, (înv. și pop.) cât. (Gemea ~ îți era mai mare mila.) 3. (temporal) dacă. (~ va fi să plec ...) 4. (completiv) să, și. (Stai ~ mă așteaptă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE conj. v. când, dacă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE prep. 1. (arată conținutul). (Un pahar ~ apă.) 2. (temporal) cu, după. (Zi ~ zi.) 3. (local) în. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (arată scopul) pentru. (Plantă ~ sămânță.) 5. (arată scopul) ca, drept, pentru, spre. (~ încercare; ~ exemplu.) 6. (arată natura, proveniența) din. (Făină ~ porumb; masă ~ brad.) 7. (arată obiectul) (înv.) pregiur. (Avea grijă ~ oaspeți.) 8. (arată obiectul) despre. (E vorba ~ el.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE pron. v. care, ce.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de prep. – 1. Indică punctul de proveniență: de undeva, de dincolo de moarte (Goga). – 2. Indică motivul, cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). – 3. Din (indică ceea ce conține): o cupă de aur (Bălcescu). – 4. Cu (indică ceea ce conține). – 5. Indică echivalența cu o unitate de măsură. – 6. (Înv.) Prin (indică mijlocul): de bunătatea făpturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). – 7. Pentru (indică scopul sau finalitatea): cum dorește cerbul fîntîna (Dosoftei); Florica nu-i de tine (Alecsandri). – 8. Indică separația. – 9. Funcție partitivă: de toate cele ce i-au trebuit (Neculce). – 10. Funcție distributivă. – 11. Funcție ordinală. – 12. La (indică direcția). – 13. (Înv.) Ca, decît (funcție comparativă): de vulpile și păsările mai sărac iaste (Coresi), (astăzi se preferă decît). – 14. Funcție atributivă: ai făcut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta i-a murit de tînără (Sadoveanu). – 15. Care (funcție relativă): era un om de avea o rană (Dosoftei). – 16. Funcție copulativă: prostul de Ion. – 17. Funcție expletivă: ori tu n’ai văzut de-un zid păsărit (Popular Tocilescu). – Mr., megl. di, istr. de. Lat. de (Pușcariu 491; Candrea-Dens., 474; REW 2488; Tiktin); cf. it. di, prov., fr., cat., sp., port. de. Cf. cuvîntul următor. În compunerea de-a forma cu s. și adj. un mare număr de locuțiuni adv. Cf. Moser 418-20. Comp. dacă, conj. (de cînd, cînd, introduce o subordonată temporală; cu condiția, introduce o subordonată condițională), rezultat al lui de și că, cf. fr. dès que sp. desde que. Compunerea ar putea fi romanică, forma intermediară deacă, cu e diftongat, apare în sec. XVI-XVII (Tiktin și Scriban o consideră a proveni de la de și ca). Cf. N. Drăganu, Conj. de și dacă, Dacor., III, 251-84. Miklosich, Et. Wb., deducea din rom. rut. dak „astfel”, bg. dakle „astăzi”, ceea ce nu pare posibil (cf. Berneker 177). Decît, conj. (ca, introduce al doilea membru al unei comparații de neegalitate; ci, mai curînd, contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai, doar, funcție adv.), de la de și cît (cf. numaidecît, adv., imediat; nicidecît adv., în nici un caz). Deci, adv. (atunci; prin urmare, așa fiind, introduce concluzia unui silogism), de la de și aci (înv., deci), cf. de aci înainte, fr. dorénavant. Din, prep. (de la, indică punctul de plecare, începutul, momentul inițial, cauza, materia, instrumentul, modul, partea), comp. de la de și în (în texte din sec. XVI, deîn, den). Cf. dintre, prep. (de) comp. de la de și între, cf. gal. înv. dentre; dintru, prep. (de la), comp. de la de și întru. – Din (mr., megl. din) formează de asemenea loc. adv., cf. dinafară; dinapoi; dinăuntru; dincoace; dincolo; dindată etc. În general, acestor comp. le corespund formațiile respective cu prep. în: înafară, înapoi, etc. Cf. dar.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de conj. – 1. Și (funcție copulativă): abia au scăpat puținei de au fugit (Neculce). – 2. Pentru (funcție consecutivă): fu trimis de liniști tulburările (Bălcescu); se uscase de se făcuse cîrlig (Ispirescu). – 3. Dacă (funcție condițională): de nu era bărbatu-meu, puteai să mori (Alecsandri). Este neîndoios cuvînt identic cu prep. de. Funcția copulativă coincide cu uzul lui de relativ (15 și 16); iar funcția consecutivă coicide cu uzul lui de 7 anterior. Totuși, se consideră adesea că este vorba de un cuvînt diferit; după Cihac, II, 92, ar deriva de la conj. sl. de, rus. de „pentru că”, slov. de „pentru ca”; iar Tiktin se gîndește la alb. the „și”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de interj. – Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticență, adesea pur și simplu emfatică). Var. (Mold.) dec, deh. – Mr. de. Creație expresivă, cf. ngr. ντέ, alb., sb., cr. de. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 275 credea că este vorba de un cuvînt dac.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de-. – Prefix neologic, care adaugă anumitor cuvinte ideea de privațiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etc. În marea majoritate a cazurilor, aparține împrumuturilor străine, în general din fr.; nu pare a fi fost productiv în cadrul rom.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de conjcț., prep., pr. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de/dec interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) de saŭ dă (și ngr. de, scris nte, haĭ, haĭde): De! Știŭ eŭ ce să fac?! De! Fă cum vreĭ! Arată și ironia: Apoĭ de! Deștepțĭ ca tine maĭ rar!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

3) de, interj. de mînat calu, ca și hi: de, cal!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

4) de- (lat. de) pref. care în cuv. moderne arată- arată privațiunea, risipirea, depărtarea, înjosirea și corespunde cu des-, dis-, -s: decolorez saŭ descolorez, debandadă, detronare, degradare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1) de prep. (lat. de; în est mrom. și it. di, pv. cat. sp. pg. de). 1) Despre: a vorbi, a se interesa de cineva, de ceva. (vechĭ: De neamu Moldovenilor). 2) De către: e lăudat de toată lumea; Cartaginea a fost nimicită de Romanĭ. 3) Din partea, din cauza: mă tem de lupĭ, mă mir de tine, bolnav de frigurĭ, rîde de bucurie, scînteĭază de inteligență, îĭ pute urma de leneș (subînț. ce e = e așa de... în cît), e mort de beat, mort de frică, tremură de slab, ĭeșit de soare. 4) Din, făcut din, consistînd din: pahar de aur, pod de fer. 5) Arată conținutu: un pahar de apă (nu cu apă, căcĭ e vorba de conținut: am băut un pahar de apă, adică „conținutu, nu paharu”), un vagon de lemne, o căruță de Jidanĭ (plină de Jidanĭ). 6) Arată scopu, destinațiunea (= pentru): un pahar de apă, o lingură de supă, o umbrelă de ploaĭe, pușcă de vînat (de vînătoare), apă de băut, lemne de ars (orĭ de foc), casă de închiriat, bilet de întors, om bun de bătut, praf de pușcă, drum de care, trenu de Galațĭ, ne gătim de drum, casă de vînzare, n’am (adică „banĭ”) de birjă, aci e de mine, (e bine să trăĭesc eŭ), aci e de trăit. 7) Arată originea, proveniența (= de la): șoĭm de munte, brînză de Brăila, trenu de (= de la) Galațĭ, de acĭ, de după ușă, de supt pat, de acolo, de unde (V. unde), de acasă, de la plug, de la școală, cal de furat (provenit din furt), vin de cel bun (din cel bun), un prieten de aĭ meĭ (fals de al meŭ. Numai cu numele materiale se poate zice un vin de al meŭ, adică „dintr’al meŭ”), un vin de cel bun, din cel bun. 8) Arată genitivu partitiv: un cel de ceĭ bunĭ, cireșe de cele marĭ, ardeĭ de ăĭ de nu ustură (în vest, adică „de ceĭ care nu ustură”), de ale lumiĭ (lucrurĭ dintr’ale lumiĭ), de ale armateĭ, de ale satuluĭ. 9) Arată timpu de cînd: a murit de tînăr, a plecat din țară de copil, a ars de viŭ, copiiĭ aŭ mîncat poamele de crude, căpitan de 30 de anĭ (în etate orĭ în funcțiune), de ĭeri, de mîne, de cu noapte, de cu ĭarnă, de vreme (din vreme); încă de purcesul luĭ Jigmond (N. Cost. 1, 487), de la plecarea luĭ. 10) Arată separațiunea: a despărți oile de capre, a curăța lemnu de coajă. 11) Arată relațiunea, contactu: corabia s’a izbit de stîncă, calu e legat de gard, scara e rezemată de zid. 12) Se unește cu numeralele cardinale de la 19 în sus: 20 de oamenĭ, și cu cele adverbiale de la 2 în sus: de doŭă orĭ, de opt orĭ. 13) Servește la comparațiune: copacu e tot așa de înalt ca casa, vulturu se suĭe maĭ sus de nourĭ saŭ de cît nouriĭ (V. cît), eraŭ maĭ mulț (saŭ maĭ mulțĭ) de saŭ de cît saŭ ca opt oamenĭ. 14) Arată punctu concernut: greŭ de (saŭ la) cap, scurt de (saŭ la) coadă, bun de (saŭ la) gură; de vorbit, poate vorbi, dar nu poate merge; de urat, am maĭ ura, dar ne e că vom însera (versurĭ dintr’o colindă). 15) Servește la formarea locuțiunilor adjectivale și adverbiale și a genitivuluĭ prepozițional: de față (prezent), oameniĭ ceĭ de față, copil de țîță (care suge), de ajuns (suficient), de fel, de loc (nicĭ de cum), degeaba, degrabă (în grabă), ministeru de justiție (l justițiiĭ), schit de călugărĭ (călugăresc). 16) În unire cu a 4, formează o mulțime de loc. adverbiale saŭ adjectivale: de-a valma, de-a berbealecu, de-a dura, de-a tumba, de-a rostogolu, de-a lungu, de-a latu, de-a curmezișu, copiiĭ se joacă de-a baba oarba, de-a hoțiĭ, de-a ascunsu; perceptoru o probozea de-a biruluĭ (nord), o urmărea cu de ale biruluĭ, cu biru. De pe, de deasupra: ĭa ceașca de pe masă, ĭa greutatea de pe mine (Fals copie de pe natură. Corect e după natură, ca fr. d’aprée nature, germ. nach der natur, cum zicĭ după fantazie, după gustu meŭ, după placu meŭ). Conj. 1) Dacă (maĭ ales înainte de vocale, dar și în ainte de de consonante): de-ar și așa; de vreĭ orĭ de nu vreĭ; o, de-așĭ fi sănătos! 2) Vest. Deși, și de, și dacă, măcar că, cu toate că (concesiv): găina, de e pasăre, când bea apă, tot se uĭtă și ĭa la Dumnezeŭ (Isp.) 3) În cît (consecutiv): plînge de ți se rupe inima, nu știŭ ce are de plînge, e frumoasă de te uĭmește, e leneș de-ĭ pute urma. 4) Ca să (cu ind.): am stat de am scris, haĭ de mănîncă, du-te de te plimbă!. De ce... de ce saŭ de ce... de aceĭa, cu cît... cu atît: de ce-ĭ daĭ, de ce maĭ cere. V. ce și după.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEMIN DE FER subst. Joc de noroc asemănător cu bacaraua. [Pr.: șmen dö fér] – Cuv. fr.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PRINCE DE GALLES subst. Țesătură de lână cu linii fine încrucișate care formează carouri într-o tentă uniformă, pe un fond deschis. [Pr.: prens dë gal] – Cuv. fr.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEMIN DE FER s.n. Joc de noroc asemănător bacaralei, la care fiecare jucător devine pe rând bancher (2). [Pron. șmen dö fer. / < fr. chemin de fer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE FÁCTO loc. adv. Formulă diplomatică folosită pentru recunoașterea unui fapt politic prin însăși existența faptului. [< lat. de facto – de fapt].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEMIN DE FER [ȘMEN DÖ FER] s. n. inv. joc de noroc asemănător bacaralei, la care fiecare jucător devine pe rând bancher (2). (< fr. chemin de fer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DE FÁCTO loc. adv. formulă diplomatică pentru recunoașterea unei anumite situații, care nu a dobândit și consacrarea juridică necesară. (< lat. de facto, de fapt)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

áltfel de (diferit) (alt-fel) loc. adj. (un ~ om, ~ oameni)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

călúț-de-máre (pește) s. m., pl. călúți-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

chemin de fer (fr.) [pron. șmẽ dö fer] s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

*dáre de mấnă (bogăție) loc. s. f., g.-d. art. dắrii de mấnă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

!dáre de seámă (raport) loc. s. f., g.-d. art. dắrii de seámă; pl. dắri de seámă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

de-adevărátelea/de-adevărát (pop., fam.) loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de-a dreápta loc. adv., loc. prep.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de-a fir a păr (pop.) loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de altimínteri (tempo lent)/de-altmínteri (tempo rapid) (alt-min-) loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de-a-ndărátelea (pop.) loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de-a-ndoáselea loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!de-a-n picioárelea (pop.) loc. adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

de cât prep. +pr./adj. pr. (~ are nevoie/~ timp are nevoie)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de câte ori¹ loc. adv. (~ n-a încercat!)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de câte ori² loc. conjcț. (vino ~ vrei)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de ce¹ (din ce cauză) (pop.) loc. adv. (~ n-a încercat!)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de ce² (pe măsură ce) (pop.) loc. conjcț. (~ se gândea, ~ se întrista)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de ce³ (pentru ce) prep. + pr./adj, pr. (s-a întristat ~ i-ai spus/~ veste i-ai dat)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

!de mult (de vreme îndelungată) loc. adv. (n-a mai venit ~; răspunde la întrebarea: de când?)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-de-máre (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-de-Sudán (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-de-Sudán
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*Răzbóiul de 30 de Ani s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

*Răzbóiul de Independénță s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

*Răzbóiul de Secesiúne (-si-u-) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

!șoárece-de-cấmp (animal) s. m., pl. șoáreci-de-cấmp
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

CIACLĂ-DE-TRÉSTIE s. v. bâtlan roșiatic, bâtlan roșu, stârc purpuriu, stârc roșu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IARBĂ-DE-PE-MARGINEA-CĂII s. v. timoftică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RUSCEA-DE-POIÁNĂ s. v. brândușă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de a prep. (în construcții infinitivale: de a munci, în tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-a prep. (în loc. adv., inclusiv cele cu nume de jocuri, totdeauna; în construcții infinitivale numai în tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de abiá loc. adv. (tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-abiá loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-acéea loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de acólo prep. + adv. (tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-acólo prep. + adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-acúm prep. + adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-adevărát loc. adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-ajúns loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de al (a, ai, ale) prep. + art. (cel de al doilea, în tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-al (-a, -ai, -ale) prep. + art. (cel de-al doilea, în tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-álde prep. + adj. pr.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de áltfel (de altminteri) loc. adv. (sil. mf. alt-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-apói prep. + adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-aproápe prep. + adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de asémenea / de asémeni loc. adv. (tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Se scriu despărțit!!! În ciuda bombardamentului cu mesaje care opinează că e greșit! - gall

de-asémenea / de-asémeni loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Cu liniuță de unire, dar NU ÎNTR-UN CUVÂNT!!! (tavi) - gall

de fácto loc. adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de-îndátă loc. adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

de pe-atúnci prep. + adv. (tempo rapid)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

haida-dé interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-de-Sudán s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Pátruzeci-de-Sfínți s. pr. m. pl. (sil. -tru-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sânge-de-nóuă-fráți s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asémenea (est) și asémenĭ (vest) adj. fix (lat. ad-sĭmilis. V. semenea). Identic, egal: acest copil e asemenea cu tatăl luĭ. Ast-fel de, așa: n´am maĭ văzut asemenea om (maĭ rar un asemenea om), ochiĭ unuĭ asemenea om, unor asemenea oamenĭ. Adv. Tot așa, identic, egal: s´a purtat asemenea. – Se zice și de aseménea și tot asemenea (ca adv.). Vechĭ sémenea, adv.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

búnă sámă saŭ seámă (de) V. samă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de-a V. de 1 și a 4.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de-adins V. adins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de-a valma V. valma.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de biŭ V. biŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de ce V. ce.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

des-de-dimineață V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dez-de-dimineáță V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dis-de-... V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

diz-de..., V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dîns de V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dînz de V. dins.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hi, interj. de mînat calu ( ca și de): hi, calule!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

2) î́nde sau în de prep. Vechĭ. Rar azĭ. Între: în de eĭ, în de sine (pl.). În: în de sine (în gîndu luĭ). În de alalt, între eĭ, unu pe altu. Spre: în de seară. – Și ande și aden (din a în de, a de în) corect scris a´nde, a den (ceĭa ce astăzĭ ar fi a din): ande voĭ, aden voĭ (între voĭ).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

mod de comunicare modalitate de organizare a frazei, determinat de intenția de comunicare și de atitudinea locutorului față de enunț.
Sursa: DSL (1997) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

agént (de) publicitáte s.m. Angajat al unei firme de publicitate care caută noi clienți și ține legătura cu ei ◊ „Ghidul comercial al Bucureștiului angajează agenți publicitate.” Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. și baby-sitter (1993) (din fr. agent de publicité)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

agént de influénță s.m. Persoană care vehiculează în anumite cercuri opinii (de)favorabile privitoare la un regim politic, la o țară, la o anumită ideologie etc. ◊ „Rezultă că, pe parcursul anilor, serviciile de securitate [din Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria] reușiseră să-și infiltreze [la BBC], sub paravanul unei dizidențe politice, agenți. În terminologia consacrată se numesc «agenți de influență».” R.l. 20 III 92 p. 1. ◊ „Înțelegem de ce o serie de agenți de influență ai vechiului regim continuă să se afle pe ștatele de plată.” R.lit. 30/93 p. 19. ◊ „E. Gamillscheg a fost agent de influență, poate chiar spion german, în slujba nazismului.” R.lit. 46/95 p. 14 (din fr. agent d’influence)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cabinét de planificáre familiálă sint. s. (Concept introdus oficial în țara noastră după decembrie 1989) ◊ „Lângă Spitalul studențesc [s-a deschis] un cabinet de planificare familială (CPF); acest cabinet oferă gratuit studenților și elevilor cele mai variate metode contraceptive: pilule orale [...] sterilete, pilulele «de a doua zi» (după contactul sexual neprotejat).” R.l. 14 VII 93 p. 5 (din cabinet + planificare familială, după engl., fr. planning familial; PR după 1960)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cámeră de scintiláție sint.s. (tehn.) Dispozitiv cu ajutorul căruia este vizualizată scintilația (scânteierea) particulelor, a anumitor substanțe ◊ „Un grup de fizicieni gruzini au realizat o cameră de scintilație-traiectorie cu care urma unei particule elementare poate fi fotografiată în cinci sutimi de milionimi de secundă.” Sc. 28 XI 63 p. 5. ◊ „Camera de scintilație reprezintă o noutate în lumea aparaturii medicale. Este utilizată pentru investigație și diagnostic. Pacientul este injectat cu substanțe de contrast – izotopi radioactivi. O cameră cu captatori culege radiații gamma și transmite informațiile unui computer.” R.l. 3 VII 93 p. 5 //din cameră ”aparat fotografic” + scintilație//
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cámeră de zi s.f. Living ◊ „Daniel, Toby și Simona se joacă în camera de zi a bunicilor.”; v. și cameră-dormitor (din cameră + de + zi)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cárte de crédit s.f. Cartelă magnetică, cu ajutorul căreia se pot face plăți electronice ◊ „Serviciile poștale ale Marii Britanii experimentează noi tipuri de aparate telefonice automate care sunt utilizate nu prin introducerea unor monezi, ci a unor cărți speciale de credit fabricate din plastic. Pe videoindicatorul aparatului telefonic apare suma care reprezintă costul convorbirii.” Sc. 29 XII 81 p. 5. ◊ „Visa International oferă șase produse de bază care se potrivesc diferitelor operațiuni de casă. Acestea sunt: Classic Card (carduri clasice), care poate fi folosită drept carte de credit, carte de schimb sau carte de debit.” R.l. 1 IX 93 p. 4; v. și cod confidențial, hologramă, shoping (din fr. carte de crédit)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

celúlă de críză sint.s. Grup de lucru organizat la ministere în caz de criză provocată de războaie, greve etc. ◊ „O celulă de criză funcționează fără întrerupere la ministerul sănătății din Rhenania de Nord – Westfalia. De aici s-a lansat, joi, alarma care a impus măsurile menționate.” R.l. 19 I 85 p. 6 (din fr. cellule de crise)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

clásă mijlocíe (de míjloc) sint.s. ◊ „Noi credem că viitorul economic al României este legat de apariția acelei clase mijlocii, de oameni întreprinzători, care să știe să facă bani și să-i investească.” R.l. 16 XI 92 p. 2. ◊ „S-a hotărât reînvierea clasei de mijloc.” Ev.z. 17 V 95 p. 4; v. și ◊ „22” 2430 XII 92 p. 6; v. și middle class (trad. fr. classes moyennes; cf. engl. middle class)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coájă de ceápă sint.s. (lb. arg.) Bluză ușoară din material plastic (tip wind-jack; jachetă etc.) ◊ „[Bluze] numite coji de ceapă (!) cu inscripții celebre internaționale.” R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din coajă + de + ceapă)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

concért-lécție (de balet) s.n. (muz.) Concert organizat special pentru a servi ca lecție pentru persoanele care vor să se inițieze în problemele muzicii/baletului ◊ „Astăzi după-amiază (ora 16) Filarmonica organizează un concert-lecție.” I.B. 20 VI 61 p. 1. ◊ „La Opera română se preconizează organizarea unor concerte-lecții de balet pentru public, în special pentru studenți și elevi. Se va încerca, astfel, prezentarea, pe scena primului teatru al țării, a evoluției baletului de-a lungul timpului, prin comentarii și demonstrații practice.” I.B. 22 XI 73 p. 2. ◊ „[...] în continuare și-a propus un program bogat de concerte, concerte-lecții, expuneri ilustrate și exemplificate din istoria și evenimentele genului.” R.l. 19 III 81 p. 2 (din concert + lecție [de balet]; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

controlór de tráfic aerián s.m. Controlor al aerului ◊ „În nomenclatorul profesiilor și în statele de funcțiuni ei se numesc «controlori de trafic aerian».” R.l. 10 VII 81 p. 1 (cf. fr. contrôleur de la navigation aérienne)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cortína de fier sint. s. (pol.) Linie care despărțea Europa în țări comuniste și țări necomuniste, în timpul războiului rece ◊ „Cortina de fier a căzut în 1989, o dată cu revoluțiile din Est.” (după fr. rideau de fer, engl. iron curtain; PR 1946; sintagma se folosea ◊ „neoficial” și înainte de 1989)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

economíe de piáță sint.s. (ec.) Economie care se conduce după regulile pieței ◊ „La cinema Patria sau în patria cinema-ului românesc de capă și spadă, Parlamentul – semn al înviorării economiei de piață – nevoia de bodyguarzi e tot mai acută.” R.l. 4 VI 93 p. 2. ◊ „Nicăieri în lume, nici măcar în jungla aflată pe calea democrației și a economiei de piață nu se emit ordine care să acționeze retroactiv.” Ev.z. 24 X 95 p. 1; v. și impozitare, libertin (1992), rotunditate (1992) (cf. fr. économie de marché)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fáctor de risc sint.s. 1992 Element care poate reprezenta un risc v. aterogeneză
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

feméie-om de știínță s.f. Om de știință de sex feminin ◊ „Urma de obicei un interviu cu o femeie-om de știință.” R.lit. 2 X 69 p. 28 (din femeie + om de știință; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 331)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

foáie de ceápă sint.s. (lb. arg.) Bluze subțiri (tip wind-jack) din materiale plastice, la modă la tinerii din anii ‘70’80 ◊ „Mihnea vrea să-și cumpere o foaie de ceapă.” (din foaie + de + ceapă)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gárdă de corp s.f. Paznic personal, bodyguard ◊ „[...] patronii își păzesc întreprinderile cu departamente anexe de gărzi de corp [...]” As 74/93 p. 5 (calc după fr. garde du corps)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

lentílă de contáct sint.s. (med.) ◊ „Lentilele de contact, care se aplică direct pe globul ocular, încep să câștige teren în detrimentul clasicilor ochelari.” Sc. 6 V 78 p. 6 (din fr. lentille de contact; cf. engl. contact lens; CD; DM; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

límbă de lémn sint. s. 1993 (Referitor mai ales la discursul politic dinainte de 1989) Limbaj care folosește aproape exclusiv formule încremenite, golite de conținut și de expresivitate v. verbatim (din fr. langue de bois)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

microagént (de circulație) s.m. Elev însărcinat cu supravegherea respectării regulilor de circulație în preajma școlii ◊ „Pe primele locuri s-au clasat microagenții de la școlile generale nr. 41, 25 și 39.” I.B. 30 V 73 p. 3. ◊ „Micromilițienii în acțiune. Ieri, cu ajutorul unor lucrători de la circumscripția 10, microagenții de circulație de la școlile generale nr. 100 și 109 au supravegheat respectarea de către pietoni a regulilor de traversare pe Calea Văcărești.” I.B. 2 IV 75 p. 7 (din micro- + agent [de circulație])
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

microcásă de coménzi sint.s. Casă de comenzi mică, în incinta unei întreprinderi ◊ „Dar cu microcasele de comenzi din cadrul sectoarelor ce se mai aude?” R.l. 3 XII 71 p. 2. ◊ „Microcasă de comenzi în întreprinderi.” I.B. 25 I 73 p. 4. ◊ „Cu trei ani în urmă, în Întreprinderea «Partizanul» lua ființă prima microcasă de comenzi din municipiul Bacău.” R.l. 7 X 76 p. 2; v. și Sc. 19 IV 74 p. 2 (din micro- + casă de comenzi)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

minimașínă de gătít sint.s. Mașină de gătit de voiaj ◊ „Am solicitat un costum «trening», un termos, un șezlong, o trusă pentru alimente, o mini-mașină de gătit cu spirt, o geantă de voiaj.” I.B. 8 VII 74 p. 1 (din mini- + mașină de gătit)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

minimașínă de spălát sint.s. Mașină de spălat de mici proporții ◊ „Noutăți la cooperativa «Electrobobinajul» din București: minimașină de spălat rufe, cască de uscat părul, bigudiuri electrice.” R.l. 13 IX 77 p. 5 (din mini- + mașină de spălat; cf. fr. minimachine à laver; DMN)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

om de bíne sint.s. (Pusă în circulație după 1989 pentru a-i desemna pe cei care s-au dat de partea puterii nou instaurate) ◊ „Dat fiind că mi-am îngăduit să le spun mai marilor zilei câteva lucruri neconvenabile, o mulțime de oameni de bine mi-au telefonat la toate orele din zi și din noapte să mă întrebe de ce nu-mi văd eu de treaba mea.” ◊ „22” 1117 II 93 p. 14. ◊ „Emanuel Valeriu ne-a delectat prin prezentarea numitului «om de bine» I.C. Drăgan.” R.lit. 1420 VII 93 p. 24; v. și R.l. 30 VI 93 p. 1; v. și implementa, mininomenclaturist (1990)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pérlă de báie sint.s. 1985 Mică pastilă parfumată și colorată de pus în apa de baie v. emoliere
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

procesáre (de) text(e) sint.s. 1996 Operațiunea de introducere a unui text în computer și de scoatere a corecturilor v. interviu (cf. engl. word processing)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

servíciu de politéțe sint.s. ◊ „[...] în fine, voi menționa că stațiile au fost dotate special pentru așa-numitele «servicii de politețe», curățirea parbrizelor, a farurilor și stopurilor în timpul alimentării mașinilor la pompe.” R.l. 21 V 77 p. 5 (din serviciu + de + politețe)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

societáte de consúm sint.s. 1974 Tip de societate în care sistemul economic împinge la consum și creează nevoi în sectoarele care îi sunt profitabile v. hippy, marketing (din fr. société de consommation)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

spărgătór de gheáță-institút s.n. Institut de cercetare amenajat pe un spărgător de gheață ◊ „Spărgător de gheață-institut. Deocamdată, un asemenea «institut plutitor» se află abia în stadiul de proiect.” Sc. 6 XII 77 p. 5. ◊ „Un spărgător de gheață-institut, primul de acest fel din lume, va fi construit în curând în Uniunea Sovietică.” R.l. 20 XII 77 p. 6 (din spărgător de gheață + institut, probabil după model rus; spărgător de gheață, după fr. brise-glace[s], engl. ice breaker, germ. Eisbrecher; DTP, LTR)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ștergătór (de parbríz)-stropitoáre s.n. ◊ „Ștergătoare de parbriz-stropitori. O companie suedeză de mașini a găsit o soluție originală pentru a îmbunătăți sistemul de curățire automată a parbrizului. Astfel, în locul obișnuitei pompe care stropește geamul, s-au introdus ștergătoare-stropitori ale căror cauciucuri au fiecare opt orificii prin care apa curge, la comandă.” R.l. 19 IV 74 p. 6 (din ștergător [de parbriz] + stropitoare)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

trénă de viáță sint.s. Mod, fel de a trăi, standard de viață ◊ „[...] locuind în palat și ducând o trenă de viață pe care puțini o puteau concura.” R.lit. 2127 VII 93 p. 14 (din fr. train de vie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

úndă de șóc sint.s. ♦ 1. (geol.) Undă seismică de mare intensitate ◊ „Unda de șoc care a avut o perioadă de aproape un minut a fost simțită de populație.” R.l. 7 III 77 p. 6. ♦ 2. (med.) Procedeu medical ◊ „Utilizând fenomenul undei de șoc, o echipă de medici din München a evitat în 450 de cazuri operația unor pacienți cu calcul renal. Echipa a pus la punct un aparat care permite pulverizarea acestora, prin procedeul amintit.” R.l. 5 V 84 p. 6 (din undă + de + șoc, după fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN 1967; D.Tr., LTR, LGG; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CIU DE v. Zhu De.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSTANT DE REBEQUE [costã de rəbéc], Henri Benjamin de (1767-1830), scriitor și om politic liberal francez. Proză de analiză, remarcabilă prin obiectivitatea și precizia stilului („Adolphe”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CORTINA D’AMPEZZO [dámpețo], oraș în N Alpilor Dolomiți, la 1.210 m alt.; 8,5 mii loc. (1983). Renumită stațiune turistică și a sporturilor de iarnă. Aici s-a desfășurat a VII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă (1956).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CÔTE D’IVOIRE, Republica ~, stat în Africa de Vest, pe coasta G. Guineii; 322,5 mii km²; 12,14 mil. loc. (1989). Limba oficială: franceza. Cap.: Abidjan (legislativă); Yamoussoukra (administrativă). Orașe pr.: Bouaké, Gagnoa, Daloa. Este împărțit în 49 departamente. Un podiș relativ înalt (alt. max.: 1.524 m, în Mt. Nimba) cade în trepte spre cîmpia litorală întinsă. Țărmul dantelat de lagune, în partea estică, este acoperită de mangrove. În interior se dezvoltă pădurea tropicală cu elemente valoroase (mahon, teck, okoumé) mult restrînsă (c. 8 mii ha) în ultimele două decenii și savana cu păduri-galerii. Climă subecuatorială umedă. Se expl. petrol, diamante (20 mii carate, 1987), min. de mangan, aur. Terenurile cultivate (11,35% din supr. țării) sînt reprezentate de plantații (cacao 1,05 mil. ha, 750 mii t, 1989, locul 1 pe glob; cafea 1,17 mil. ha, 265 mii t, 1989; ananas, banane, 1,16 mil. t, 1989 ș.a.) și culturi de mei, orez (590 mii t, 1989), manioc (1,3 mil. t, 1989), igname (2,37 mil. t, 1989). Creșterea animalelor: bovine (1 mil. capete, 1989), ovine (1,5 mil. capete, 1989), caprine (1,5 mil capete, 1989). Pescuit: 88,8 mii t (1989). Ind. diversificată: energie electrică (2,2 miliarde kWh, 1988), rafinarea petrolului, prelucr. metalelor și a lemnului (furnire, locul 1 în Africa, placaje ș.a.), ciment, textile, produse alim. C. f.: 1,3 mii km. Căi rutiere: 46,4 mii km. Flota comercială maritimă: 149 mii t (1988). Moneda: 1 franc C. f. a. = 100 centimes. Exportă cacao (c. 1/3), cafea (c. 1/4), petrol și produse petroliere, lemn și produse din lemn, banane ș.a. și importă materii prime și semifabricate, mașini, utilaje și mijloace de transport combustibili, produse agro-alim. ș.a. – Istoric. La sfîrșitul sec. 15 a început pătrunderea europenilor pe terit. țării, iar la mijlocul sec. 19, terit. a fost ocupat de francezi și transformat în colonie a Franței (din 1893); între 1904 și 1958 a fost inclusă în Africa Occidentală Franceză. În 1958 a devenit republică autonomă în cadrul Comunității Franceze, iar la 7 aug. 1960 s-a proclamat republică independentă. Șeful statului și guvernului este președintele republicii. Organul legislativ este Adunarea Națională.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

COURIER [curié] DE MÉRÉ, Paul-Louis (1772-1825), scriitor francez. Elenist. Pamflete politice împotriva Restaurației, într-un stil ironic și elegant.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CUCUTÁ (SAN JOSÉ DE CUCUTÁ), oraș în N Columbiei, în apropierea graniței cu Venezuela; 398 mii loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. textilă, a tutunului și a cafelei. Universitate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CURTEA DE ARGEȘ, oraș în jud. Argeș, pe Argeș, în zona Subcarpaților Getici; 32.438 loc. (1991). Expl. de argile și balast. Hidrocentrală (7,7 MW). Fabrici de mobilă, cherestea și plăci aglomerate din lemn, de aparate electrice de uz casnic (aspiratoare, mixere, föhn-uri etc.), de piese auto și piese radio, de ceramică fină și obiecte din porțelan pentru menaj, de conf. și de drojdie furajeră. Morărit. Centru pomicol. Muzeu. Atestat documentar în 1330, orașul a fost, din ultimii ani de domnie ai lui Basarab I pînă în timpul lui Dan II (1420-1431), reședință domnească. Vechi monumente arhitectonice: Biserica Sf. Nicolae Domnesc (1352), în stil bizantin, ctitorie a lui Basarab I și Nicolae Alexandru, cu un bogat ansamblu de picturi murale (sec. 14); ruinele Bisericii Sîn Nicoară (sec. 14); ruinele palatului domnesc (sec. 14-16); Biserica episcopală (1512-1517), ridicată de Neagoe Basarab, monument fastuos cu o bogată și variată decorație exterioară sculptată; ansamblul de picturi murale interioare originare, scos la restaurarea făcută de Lecomte sdu Nouy la sfîrșitul sec. 19, se găsește în parte la Muzeul Național de Artă al României. Aici se află mormintele regilor Carol I și Ferdinand al României.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CURTEA PERMANENTĂ DE ARBITRAJ, instituție cu sediul la Haga, creată prin convențiile adoptate la conferințele de la Haga din 1899 și 1907, în scopul rezolvării diferendelor între state prin arbitraj internațional. Curtea se compune din personalități numite de statele-părți la Convenția de la Haga din 1907.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CYRANO DE BERGERAC [sirano de berjərac], Savinien de (1619-1655), scriitor francez. Adept al gîndirii libere și al materialismului lui Gassendi, a scris comedii („Pedantul păcălit”) și utopii filozofico-satirice, sub formă de povestiri fantastice („State și imperii ale Soarelui”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE AMICIS, Edmondo (1846-1908), scriitor italian. Cunoscut prin romanul „Cuore – inimă de copil”, care evocă lumea copilăriei, cultivând valorile etice și patriotismul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE AUDITU (lat.) din auzite – Un fapt știut de auditu.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE CHIRICO, Giorgio v. Chirico.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ, document adoptat la 4 iul. 1776, la Philadelphia, de Congresul continental al reprezentanților celor 13 colonii engleze din America de Nord, prin care acestea s-au declarat independente. D., concepută de Thomas Jefferson, reprezenta chintesența celor mai înalte concepte politice și filozofice ale sec. 18. Ziua de 4 iul. a devenit sărbătoarea națională a S.U.A. Declarația de independență Atunci când, în decursul evenimentelor omenești, devine necesar ca un popor să desfacă legăturile politice care l-au unit cu un altul și să-și asume printre Puterile lumii statutul aparte și egal la care îl îndreptățesc Legile Naturii și ale lui Dumnezeu, un elementar respect față de legile nescrise ale umanității impune ca acesta să declare cauzele care îl constrâng la separațiune. Considerăm ca adevăruri grăitoare că toți oamenii s-au născut egali, că sunt înzestrați de către Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea se numără dreptul la Viață, la Libertate și la căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Oamenii instituie Guverne, care își derivă dreptele lor puteri din consimțământul celor guvernați. Că, ori de câte ori, o Formă de Guvernare devine o primejdie pentru aceste țeluri, este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o abolească și să instituie un nou Guvern bazat pe acele principii și organizat în acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor părea cele mai nimerite să-i garanteze acestui Popor Siguranța și Fericirea. Prudența, într-adevăr, va fi aceea care va dicta ca Guvernele de mult statornicite să nu fie schimbate pentru motive neînsemnate sau vremelnice; iar întreaga experiență ne învață că omenirea este mai dispusă să sufere, atâta vreme cât răul poate fi tolerat, decât să-și facă dreptate prin abolirea formelor de guvernare cu care s-a obișnuit. Dar atunci, când un lung șir de abuzuri și de uzurpațiuni urmărind invariabil același Scop, demonstrează intenția de a subjuga Poporul unui Despotism absolut, este dreptul său, este datoria sa să înlăture un asemenea Guvern și să găsească noi Garanți ai securității lui viitoare. Tot astfel a fost și suferința răbdătoare a acestor Colonii; și tot astfel este acum nevoia ce le obligă să schimbe fostele lor Sisteme de Guvernământ. Istoria actualului Rege al Marii Britanii este o istorie de repetate ultraje și uzurpațiuni, având toate ca scop direct statornicirea unei Tiranii absolute asupra acestor State. Pentru a dovedi cele spuse, să supunem Faptele judecății unei lumi nepărtinitoare. A refuzat să-și de-a Acordul pentru Legile cele mai benefice și mai necesare binelui public. A interzis Guvernatorilor săi să valideze Legi de importanță imediată și presantă dacă aceștia nu le suspendau până la obținerea asentimentului său; iar când acestea erau suspendate ca atare, el a neglijat cu totul să se ocupe de ele. A refuzat să sancționeze alte Legi ce aduc înlesniri unor mari circumscripții, dacă locuitorii acestora nu renunțau la dreptul de Reprezentare în Legislativ, un drept de valoare inestimabilă pentru ei și înspăimântător doar pentru tirani. A convocat corpurile legiuitoare să se întâlnească în locuri neobișnuite, inconfortabile și la mare distanță de Oficiile Publice cu unicul scop de a-i istovi pentru a-i face să se conformeze măsurilor sale. A dizolvat în mod repetat Camerele Reprezentanților pentru că acestea s-au opus cu bravă fermitate încălcării de către el a drepturilor poporului. A refuzat mult timp, după astfel de dizolvări, să permită alegerea altora; drept urmare, Puterile Legislative, neputând fi anihilate, au revenit Poporului în totalitatea sa pentru a fi exercitate, Statul rămânând între timp expus tuturor primejdiilor de invazie din exterior și de frământare în interior. S-a străduit să împiedice popularea acestor State; în acest scop obstrucționând Legea Naturalizării Străinilor; refuzând să sancționeze ale legi de natură să încurajeze migrarea înspre aceste locuri și înăsprind condițiile pentru noi Alocări de Pământuri. A împiedicat Administrarea Justiției, refuzând să-și dea Asentimentul pentru Legile care stabilesc Puterile Judecătorești. I-a făcut de judecători dependenți în totalitate de Voința sa în privința duratei exercitării funcției și a cuantumului și plății salariilor acestora. A înființat o mulțime de Noi servicii și a trimis încoace armate de Funcționari. care să ne hărțuiască oamenii și să le spolieze agoniselile. Și-a păstrat printre noi, în timp de pace, Armatele sale Regulate, fără Consimțământul corpurilor noastre legiuitoare. A acționat în așa fel încât Armata să fie independentă de Puterea Civilă și superioară acesteia. S-a însoțit cu alții ca să ne supună unei jurisdicții străine de constituția noastră și nerecunoscută de legile noastre; dându-și Asentimentul pentru Actele acestora de pretinsă Legislație: Pentru a încartirui printre noi mari corpuri de militari înarmați; Pentru a-i proteja de pedeapsă printr-un simulacru de Judecată pentru orice Crime pe care le-ar fi comis împotriva Locuitorilor acestor State; Pentru a împiedica Comerțul nostru cu toate colțurile lumii; Pentru a ne impune taxe fără Consimțământul nostru; Pentru a ne priva, în multe cazuri, și de avantajele proceselor la Curtea cu Juri; Pentru a ne duce peste Mări spre a fi judecați pentru pretinse delicte; Pentru abolirea liberului Sistem de Legi Engleze într-o Provincie învecinată, stabilind înăuntrul acesteia o guvernare Arbitrară și lărgindu-i Hotarele astfel încât să o folosească imediat drept exemplu și instrument pentru introducerea aceleiași conduceri absolute în aceste Colonii; Pentru înlăturarea Statutelor noastre, pentru abolirea Legilor noastre cele mai prețioase și pentru modificarea fundamentală a Formelor noastre de Guvernământ; Pentru suspendarea propriilor noastre Corpuri Legiuitoare și pentru a se fi declarat investiți cu puterea de a elabora legi pentru noi în toate cazurile, fără discriminare. A renunțat la Guvernare aici, declarându-ne în afara Protecției sale și a dus Război împotriva noastră. Ne-a prădat mările, ne-a pustiit Coastele, ne-a ars orașele și a distrus viețile oamenilor noștri. În momentul de față transportă mari Armate de Mercenari străini pentru a desăvârși actele aducătoare de moarte, pustiire și tiranie, începute în împrejurări de o Cruzime și Perfidie cu greu egalate chiar și de cele mai barbare epoci și total nedemne de Conducătorul unei națiuni civilizate. I-a constrâns pe Concetățenii noștri Capturați în largul Mării să ridice Armele împotriva Țării lor, să devină călăii prietenilor și Fraților lor sau să cadă ei înșiși răpuși de Mâinile acestora. A incitat la răzmerițe în rândurile noastre și s-a străduit să-i aducă încoace pe locuitorii de la frontierele noastre, nemiloșii Sălbatici Indieni, a căror lege de război bine-știută este de distrugere fără discriminare a tuturor, indiferent de vârstă, sex sau condiție socială. La fiecare etapă a acestor Opresiuni, Noi am înaintat Petiții de Reparare a Nedreptății în cei mai umili termeni: Cererilor Noastre repetate li s-a răspuns doar cu repetate injurii. Un Principe, al cărui caracter este astfel marcat de acțiuni care, fiecare în parte, ar putea defini un Tiran, este nepotrivit să fie conducătorul unui popor liber. Nu se poate nici spune că nu le-am atras atenția fraților noștri britanici. I-am avertizat din când în când cu privire la încercările legislativului lor de a-și extinde jurisdicția în mod inadmisibil asupra noastră. Le-am reamintit împrejurările emigrării și stabilirii noastre aici. Am apelat la simțul lor înnăscut de dreptate și mărinimie și i-am implorat în numele legăturilor noastre de rudenie comună să dezavueze aceste uzurpațiuni, care, în mod inevitabil, vor duce la întreruperea legăturilor și a corespondenței noastre. Au fost însă și ei surzi la vocea dreptății și a legăturii de sânge. Trebuie, de aceea, să acceptăm necesitatea de a ne Separa și de a-i considera, ca și pe restul umanității, Dușmani pe timp de Război și Prieteni pe timp de Pace. De aceea, noi, Reprezentanții STATELOR UNITE ALE AMERICII, întruniți în Congresul General, făcând apel la Judecătorul Suprem al omenirii pentru a cântări corectitudinea intențiilor noastre, declarăm și publicăm solemn, în Numele și prin Autoritatea investită de bunul Popor al acestor Colonii, că aceste Colonii Unite sunt și de drept trebuie să fie STATE LIBERE ȘI INDEPENDENTE; că ele sunt Absolvite de orice loialitate față de Coroana Britanică și că orice legătură politică între ele și Statul Marii Britanii este și trebuie să fie desfăcută în întregime și că, în calitate de State Libere și Independente au puteri depline să declare Război, să încheie Pace, să contracteze Alianțe, să stabilească Legături Comerciale și să facă toate actele și lucrurile pe care Statele Independente pot să le facă de drept. Și, pentru a susține această Declarație, punându-ne nădejdea în protecția Providenței Divine, ne legăm unii de față de alții cu Viețile noastre, Averile noastre și cu sfânta noastră Onoare. Declarația de mai sus a fost, din ordinul Congresului, autentificată și semnată de către următorii membrii: John Hancock; NEW HAMPSHIRE: Josiah Bartlett, William Whipple, Matthew Thornton; MASSACHUSETTS BAY: Samuel Adams, John Adams, Robert Treat Paine, Elbridge Gerry; Rhode Island: Stephen Hopkins, William Ellery; CONNECTICUT: Roger Sherman, Samuel Huntington, William Williams, Oliver Wolcott; NEW YORK: William Floyd, Philip Livingston, Francis Lewis, Lewis Morris; NEW JERJEY: Richard Stockton, John Witherspoon, Francis Hopkinson, John Hart, Abraham Clerk; PENNYSYLVANIA: Robert Morris, Benjamin Rush, Benjamin Franklin, John Morton, George Clymer, James Smith, George Taylor, James Wilson, George Ross; DELAWARE: Caesar Rodney, George Read, Thomas M'Kean; MARYLAND: Samuel Chase, William Paca, Thomas Stone, Charles Caroll, of Carrollton; VIRGINIA: George Wythe, Richard Henri Lee, Thomas Jefferson, Benjamin Harrison, Thomas Nelson Jr., Francis Lightfoot Lee, Carter Braxton; NORTH CAROLINA: William Hooper, Joseph Hewes, John Penn; SOUTH CAROLINA: Edward Rutledge, Thomas Lynch Jr., Arthur Middleton; GEORGIA: Button Gwinnett, Lyman Hall, George Walton. SE DECIDE ca exemplare ale Declarației să fie trimise diverselor adunări, convenții și comitete sau consilii de securitate și diverșilor comandanți ai trupelor continentale; ca Declarația să fie adusă la cunoștință în fiecare dintre Statele Unite, la nivelul conducerii armate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE COSTER [dɔ costər], Charles-Théodore-Henri (1827-1879), scriitor belgian de limbă franceză. Inspirat de folclor flamand, romanul său picaresc „Legenda și aventurile eroice, fericite și glorioase ale lui Ulenspiegel și ale lui Lamme Goedzak în Flandra și în alte părți” celebrează dragostea de patrie și libertate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE DUVE [dɔ diú:v], Christian René (n. 1917), medic, histolog și biochimist american de origine belgiană. Prof. univ. la New York. Lucrări privind structura și funcțiile celulei și organitelor subcelulare, alterărilor formațiunilor intracelulare în țesuturile patoligice. A studiat insulina, glucagonul. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1974), împreună cu A. Claude și G.E. Palade.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE FACTO (lat.) de fapt – Situație de facto, opusă unei situații de iure.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE FILIPPO, Eduardo (1900-1984), dramaturg, actor, scenarist și regizor italian. Comedii cu implicații dramatice, aprofundând în sens psihologic tradițiile teatrului popular italian („Napoli, orașul milionarilor”, „Blestematele fantome”, „Filomena Marturano”, „Sâmbătă, duminică și luni”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE FOREST [də fɔrist], Lee (1873-1961), inventator american. Pionier în domeniul radiotelegrafiei, al sonorizării filmelor și al televiziunii. A construit trioda (1906), realizare ce a făcut posibilă telefonia transcontinentală. Preocupări în domeniul radioelectricității.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE GASPERI, Alcide (1881-1954), om politic italian. Unul dintre fondatorii Partidului Creștin-Democrat (1943); prim-min. (1945-1953) și, în repetate rânduri, ministru al Afacerilor Externe.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de GAULLE, Charles v. Gaulle, Charles de.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE GUSTIBUS (ET COLORIBUS) NON DISPUTANDUM (lat.) despre gusturi (și culori) nu se discută – Adagiu scolastic. S-a răspândit ca o justificare a libertății de a avea preferințe personale în domeniul nedemonstrabilului.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE MINIMIS NON CURAT PRAETOR (lat.) pretorul nu se ocupă de treburile mărunte – Recomandare de a nu-ți irosi timpul cu preocupări minore. V. și Aquila non capit muscas.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre morți numai de bine – Dictonul, atribuit lui Chilon din Sparta, s-a răspândit în versiune latină.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE NIHILO FERI NIL POSSE (lat.) din nimic nu se poate face nimic – Lucrețiu, „De rerum natura”, 2, 287.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câteva – De omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE PROFUNDIS (CLAMAVI AD TE, DOMINE) (lat.) din adâncul sufletului (strigat-am către Tine, Doamne) – Psalmii, 129. Se cântă, la catolici, în cadrul liturghiei morților. De profundis, strigăt de deznădejde, a căpătat o semnificație laică, fiind luat drept titlu al unor opere de către numeroși scriitori.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DE TE FABULA NARATUR v. MUTATO NOMINE, DE TE FABULA NARRATUR.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DUNOYER DE SEGONZAC [dünuaié də səgõzác], André (1884-1974), pictor și grafician francez. Postimpresionist cu ecouri foviste, de mare finețe, aduce în creația sa un elogiu naturii vitale. Peisaje în ulei (Saint-Tropez), desen, gravuri și, în ultima perioadă, numeroase acuarele.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DUPONT DE NEMOURS [düpõ də nemúr] 1. Pierre Samuel (1739-1817), economist francez. Cunoscut financiar în timpul Revoluției Franceze și a Imperiului. 2. Eleuthère Irénée (1771-1834), chimist francez. Fiul lui D. (1). În 1802 a construit (la Wilmington, S.U.A.) o fabrică de pulberi explozive, nucleul firmei „Du Pont de Nemours”, una dintre cele mai importante din lume în domeniul produselor chimice.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DUQUE DE CAXIAS [duke də cașíəs], oraș în SE Braziliei (Rio de Janeiro), în conurbația Rio de Janeiro; 685,3 mii loc. (1991, cu suburbiile). Mare rafinărie de petrol. Ind. metalurgiei neferoase, chimică, textilă, ceramicii și alim. Întemeiat în sec. 16.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DVINA DE NORD, fl. în Federația Rusă; 750 km. Se formează prin unirea râurilor Suhona și Iug și se varsă printr-o deltă în Marea Albă, în apropiere de Arhanghelsk. Legat prin canale de Volga. Navigația (c. 525 km). Pescuit.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DVINA DE VEST v. Daugava.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICURI DE GREGE PORCUS (lat.) un porc din turma lui Epicur – Horațiu, „Epistulae”, I, IV, 16. Poetul se autodefinește, în glumă, ca adept al doctrinei epicureice.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

EUGENIU DE SAVOIA-CARIGNAN [caríñã] (1663-1736), feldmareșal austriac de origine franceză. S-a remarcat în luptele împotriva turcilor, obținând victoriile de la Senta (1697), Petrovaradin (1716) și Belgrad (1717) și în Războiul pentru Succesiune la Tronul Spaniei (1701-1714).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

EUSTATIE DE LA PUTNA (c. 1465-c. 1546, n. Bistrița), protopsalt român. A trăit la mănăstirea Putna (1493-1546). Culegeri de muzică bisericească pe texte grecești și slavone („Carte de cântece”, „Culegere de melodii bisericești”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FAUTE DE MIEUX (fr.) în lipsă de ceva mai bun – A recurge la o soluție faute de mieux, a o accepta, ca singura posibilă, deși nu e cea mai bună.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ASTRONAUTICĂ (F.I.A.), organizație științifică internațională, cu sediul la Paris, creată în 1950, în vederea dezvoltării, promovării și popularizării astronauticii în scopuri pașnice. România este membră din 1981.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (F.I.F.A), organizație sportivă internațională, înființată în 1904, cu sediul la Zürich, din care fac parte peste 150 de federații de fotbal. Organizează principalele competiții mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); în subordinea ei se află celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FEIRA DE SANTA, oraș în E Braziliei (Bahia); 405,8 mii loc. (1991, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ceramică. Piață pentru animale. Centru comercial (porumb, tutun, manioc, mei, fasole). Refrigerarea cărnii. Tăbăcării. Teatru.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FERDINAND V CATOLICUL (FERDINAND II DE ARAGÓN), rege al Siciliei (din 1468, ca Ferdinand II) și al Aragónului (1479-1516). În urma căsătoriei sale cu Isabela (1469), s-a realizat unirea Castiliei și Aragónului într-un singur regat, Spania (1479). A luptat împotriva maurilor, cucerind Granada (1492), a ocupat Regatul Neapolelui (1504), al cărui suveran a devenit (ca Ferdinand III, 1504-1516), și Navarra Superioară (1512). Cu sprijinul bisericii (în 1480 a creat Inchiziția), al micii nobilimi și al orașelor, a luptat împotriva marii nobilimi. A pus bazele supremației spaniole în Europa, în sec. 16. În timpul lui, Cristofor Columb a întreprins călătoriile care au dus la descoperirea și colonizarea Americii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FERNANDEZ DE LIZARDI [fernándeθ de liθárdi], José Joaquín (1776-1827), scriitor și ziarist mexican. Autorul primului roman latino-american, „El Periquillo Sarniento” (1816), de factură picarescă, reconstituind atmosfera de la sfârșitul perioadei coloniale. Romane de critică a moravurilor („Don Catrin de la Fachenda”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FERREIRA DE CASTRO, Jose Maria v. Castro.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FILDU DE JOS, com. în jud. Sălaj, pe Almaș; 1.593 loc. (1995). Biserică de lemn; (sec. 18), în satul Fildu de Sus. Centru de prelucr. artistică a lemnului.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIPEȘTII DE PĂDURE, com. în jud. Prahova; 10.577 loc. (1995). Expl. de lignit și petrol. Termocentrală. Constr. și reparații de utilaj minier. Prelucr. fructelor. Castru roman (sec. 2). Biserică (1688) pictată de Pârvu Mutu (1692).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIPEȘTII DE TÂRG, com. în jud. Prahova; 8.021 loc. (1995). Ruinele palatului Cantacuzino (sec. 17); conacul Filipescu (sec. 18), clădirea Poștei (sec. 18).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORIS sau FLORIS DE VRIENDT [vri:nt], Cornelis II (1514-1575), arhitect și sculptor flamand. A construit Primăria din Antwerpen (1560-1565).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FORT-DE-FRANCE [for də frãs], oraș, port la M. Caraibilor, centrul ad-tiv al ins. Martinica, situat în SV Ins.; 100 mii loc. (1990). Aeroport internațional. Încălț., zahăr, conserve de fructe și rom. În 1839 a fost distrus parțial de un cutremur, iar în 1890, de incendii. Vechiul nume: Fort-Royal.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GALDA DE JOS, com. în jud. Alba, pe râul Galda; 4.414 loc. (1995). Bisericile Nașterea Maicii Domnului (1715, cu pictură murală din 1752), Sf. Arhanghel Mihail (sec. 17) și Cuvioasa Paraschiva (1782) în satele Galda de Jos, Galda de Sus și Mesentea.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GARDA DE FIER, grupare politică de extremă dreaptă, creată în 1930, de Corneliu Zelea-Codreanu, cu scopul reprezentării pe plan politic a Mișcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse, în 1927, prin înființarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzisă de autorități în mai multe rânduri (1931, 1932 și 1933), G. de F. a fost reînființată, în 1935, sub numele de partidul Totul pentru Țară, În contradicție cu spiritul și morala creștină care au stat la baza doctrinei legionare, G. de F. s-a impus în viața politică a țării prin naționalism, cultivând și promovând în același timp cultul violenței, ca instrument al politicii, și al conducătorului charismatic; totodată, a combătut dominația evreilor în viața economică și culturală a țării și a acționat împotriva comuniștilor, majoritatea alogeni, care, aserviți unei puteri străine (U.R.S.S.), se pronunțau pentru dezmembrarea României Mari din 1918. Cu o bază socială eterogenă, precumpănind însă țărănimea și tineretul, îndeosebi cel studios, G. de F. a cunoscut o extindere la nivel național, cu succese imediate în alegerile parlamentare parțiale din jud. Neamț (aug. 1931), Tutova (apr. 1932) și generale (iul. 1932, când a obținut 5 locuri în Parlament), precum și în cele din dec. 1937, când prin numărul de voturi obținute (15,58%) s-a situat pe locul 3 după naționali-liberali și național-țărăniști. După instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938), partidul s-a autodizolvat. În nov. 1938, liderul Mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, împreună cu alți 13 legionari, este asasinat de autorități (din dispoziția regelui Carol II și a lui Armand Călinescu), sub pretextul încercării de evadare în timpul transferării de la închisoarea din Râmnicu Sărat la cea din Jilava. După aceste evenimente, conducerea Mișcării legionare este finalmente asumată de Horia Sima, care a trecut la anihilarea fizică a adversarilor politici regaliști (asasinarea, în sept. 1939, a primului ministru Armand Călinescu, urmată de replica sângeroasă a regelui Carol II, soldată cu împușcarea, fără judecată, a peste 250 de fruntași legionari), comuniști și a evreilor. În sept. 1940, generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari și militari; aflată la putere (sept. 1940-ian. 1941), Mișcarea legionară s-a făcut vinovată de crime și acte de terorism (asasinarea în nov. a personalităților politice: N. Iorga și V. Madgearu și a 64 de demnitari deținuți în închisoarea Jilava ș.a.). Urmărind să devină singura beneficiară a puterii, Mișcarea legionară a declanșat rebeliunea din 21-23 ian. 1941, soldată cu reprimarea ei de către armată și scoaterea în afara legii. După rebeliune, peste 30.000 de legionari sunt arestați și judecați, mulți dintre ei fiind condamnați la moarte, la muncă silnică pe viață sau la ani grei de temniță, iar o altă parte a ales calea exilului. După ocuparea României de către trupele sovietice, legionarii au acționat pe cele mai diverse căi, până la lupta armată, contra comunizării și sovietizării țării.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GAZETA DE TRANSILVANIA, primul ziar politic-informativ și cultural al românilor din Transilvania, fundat de G. Barițiu la Brașov (12 mart. 1838). De la 1 dec. 1849 s-a numit „Gazeta Transilvaniei”, titlu sub care a apărut până în dec. 1945. A militat pentru realizarea obiectivelor politice, sociale, culturale și naționale ale românilor din Transilvania. Printre colaboratori: A. Mureșanu, T. Cipariu, A.T. Laurian, Al. Papiu-Ilarian, I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, I. Slavici, G. Bogdan-Duică, A. Bârseanu.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂRDA DE SUS, com. în jud. Alba, pe cursul superior al Arieșului; 2.043 loc. (1995). Cherestea. Biserica de lemn Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (1792, cu picturi interioare din 1804, refăcută în 1863) în satul Gârda de Sus.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GENERAȚIA DE LA '98, nume dat în 1913 de J. Azorín grupării de scriitori (M. Unamuno, Azorín, Pío Baroja, R. Maetzu și A. Machado) care, pornind de la dezastrul militar suferit în Cuba de către spanioli, în 1898, au analizat istoria, realitățile și valorile Spaniei într-o viziune demistificatoare, încercând să depășească izolarea politică și culturală a țării.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GENOVEVA DE BRABANT, carte populară de origine germanică al cărei personaj principal (Genoveva, fiica ducelui de Brabant), a constituit subiectul unei legende din sec. 13. Modelul a fost prelucrat îndeosebi de scriitorii romantici (L. Tieck, F. Hebbel), iar în muzică de R. Schumann. În literatura română a servit ca izvor de inspirație lui M. Sadoveanu („Măria-Sa Puiul Pădurii”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GEORGIA DE SUD (SOUTH GEORGIA), ins. în S Oc. Atlantic, la 1.800 km E de Țara de Foc, dependentă de Marea Britanie (din 1985); 3,6 mii km². Stațiune de supraveghere antarctică a Serviciului Britanic. Singura așezare: Grytviken. Țărmuri crestate cu fiorduri. Relief muntos. Alt. max.: 2.934 m (vf. Paget). Climă subantarctică oceanică. Floră și faună subpolară. Bază pentru vânătoare de balene (până în 1966).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GERLACHE DE GOMERY [jerláș də gomrí], Adrien Victor Joseph, baron de ~ (1866-1934), explorator belgian. A cercetat cu nava Belgica, împreună cu E. Racoviță, Țara lui Graham (1897-1899), a întreprins călătorii în Groelanda (1905), în mările Barents și Kara (1907), în mările Barents și Groelandei (1909). Strâmtoarea dintre Țara lui Graham și Arh. Palmer îi poartă numele.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GHEȚARUL DE LA BARSA, peșteră situată în M-ții Bihor, într-o depresiune închisă (Groapa de la Barsa) din complexul carstic Podiș-Cetățile Ponorului, la 1.100 m alt.. Lungime: 2.750 m. Constituită dintr-o galerie principală (întreruptă de mai multe săli, cascade și hornuri) și câteva galerii colaterale. Păstrează un strat permanent de gheață, gros de 50 cm. Face parte din parcul național al M-ților Apuseni.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GIRIȘU DE CRIȘ, com. în jud. Bihor; 4.926 loc. (1995).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GODOY ÁLVAREZ DE FARIA [álvarθ], Manuel de (1767-1851), om politic spaniol. Prim-min., favorit al regelui Carol IV și al reginei Maria Luiza; a condus, cu întreruperi, politica Spaniei între 1792 și 1808.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

HERCULANO DE CARVALHO E ARAÚJO [irkulánu de kərváλu i ərəúiu], Alexandre (1810-1877), scriitor și istoric portughez. Lirică romantică („Harpa credinciosului”), romane istorice. Lucrările sale alcătuiesc un tablou pitoresc al societății și tradițiilor portugheze („Legende și povestiri”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

IL FAUT DE L’AUDACE, ENCORE DE L’AUDACE TOUJOURS DE L’AUDACE (fr.) trebuie îndrăzneală, iarăși îndrăzneală, mereu îndrăzneală – Cuvinte rostite de Danton în Convenție, la 18 nov. 1793. Devenite memorabile, caracterizează consecvența în atitudine.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

JUIZ DE FORA, oraș în SE Braziliei (Minas Gerais), pe râul Parabuina, la 130 km N de Rio de Janeiro; 399,3 mii loc. (1993). Nod de comunicații. Centru comercial (cafea, orez, animale). Expl. de bauxită și staniu. Topitorie de zinc. Ind. constr. de mașini, textilă (tricotaje), piel. și încălț., alim. (zahăr, bere). Hidrocentrală. Universitate. Fundat în 1709. Vechiul nume: Parabuina.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

L’HOMME N’EST QU’UN ROSEAU, LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE, MAI C’EST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e decât o trestie, cea mai fragilă din natură, dar o trestie gânditoare – Pascal, „Pensées”, 347. Deși este o făptură fragilă, omul este puternic prin inteligență.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LADISLAU DE ANJOU DURAZZO, rege al Neapolelui (1386-1414). Fiul și succesorul lui Carol III de Anjou Durazzo. Profitând de criza Papalității (schisma Occidentului), a dus o politică de expansiune (din 1400) în teritoriile Bisericii (a ocupat Roma, Umbria și o parte din Lazio).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LAVAL (VILLE DE LAVAL), oraș în SE Canadei (Québec), situat în ins. Jésus (246 km²; 32 km lungime; 12 km lățime), mărginită de brațele Rivière des Mille (la V și NV) și Rivière des Praires (E și SE) ale fl. Sf. Laurențiu, la NV de Montréal; 314,4 mii loc. (1991). Nod feroviar. In. metalurgiei feroase (oțel, fontă) și neferoase (aluminiu), chimico-farmaceutică, electrotehnică (aparate de radio și de televiziune), a hârtiei și alim. (produse lactate). A fost înființat în 1965, ca suburbie industrială a orașului Montréal.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LAZURI DE BEIUȘ, com. în jud. Bihor, situată în Depr. Beiuș, pe cursul superior al Crișului Negru; 1.973 loc. (2000). În satele L. de B. și Hinchiriș, menționate documentar în 1588, se află bisericile de lemn cu hramurile Pogorârea Duhului Sfânt (sec. 18, cu picturile interioare din sec. 19) și, respectiv, Înălțarea Domnului (sec. 18, pictată în 1776, cu unele adăugiri din 1926).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂPUGIU DE JOS, com. in jud. Hunedoara, situată în Depr. Lăpugiu, la poalele de NV ale M-ților Poaiana Ruscăi, pe Pârâul Lăpugilor; 1.667 loc. (2000). Stații de c. f. în satele L. de J. și Holdea și haltă de c. f. în satul Ohaba. În satul Lăpugiu de Sus, menționat documentar în 1439, se află un punct fosilifer cu faună marină datând din Miocen, iar în satul L. de J., atestat documentar în 1439, există o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului (sec. 18).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LÂNA DE AUR (în mitologia greacă), lâna berbecului înaripat pe care au zburat Frixos și sora sa, Hele, pe deasupra Helespontului. Ajuns în Colhida (S Caucazului), Frixos sacrifică berbecul și dăruiește L. de a. regelui Aietes, atârnând-o de un stejar sacru. Dobândirea L. de a. a constituit apoi țelul expediției argonauților.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LÂNA DE AUR, ordin cavaleresc înființat în 1429, la Bruge, de către Filip cel Bun, duce de Burgundia, în onoarea iubitei sale Marie de Crumbrugge, care avea un păr auriu-roșcat. Alcătuit inițial din 24 de cavaleri, și-a mărit numărul la 50, mare maestru fiind ducele de Burgundia. În 1477, când Burgundia a intrat în stăpânirea Habsburgilor, împăratul a devenit mare maestru.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LE COMBAT CESSA, FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta s-a sfârșit din lipsă de luptători – Corneille, „Le Cid”, act. IV, scena 5. Astfel încheie Rodrigue relatarea bătăliei sale cu maurii, pe care a reușit să-i înfrângă până la unul. Astăzi, constatare glumeață în legătură cu o dezbatere care s-a încheiat precipitat sau la care s-a renunțat din lipsă de participanți.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LECONTE DE LISLE [ləkõt də lil] (Charles Marie René LECONTE, ZIS ~) (1818-1894), poet francez. Considerat șeful școlii parnasiene. Versurile sale, voit impersonale și de o perfecțiune sculpturală, evocă, într-o viziune solemnă, marcată de cultul pentru Antichitate, istoria umanității („Poeme antice”, „Poeme barbare”, „Poeme tragice”). Traduceri din clasicii greci. Scrieri istorice („Istoria Evului Mediu”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LECOQ DE BOISBAUDRAN [ləkõk də boabodrã], Paul Émile (zis François) (1838-1912), chimist francez. A descoperit și izolat galiul (1875), samariul (1879), disprosiul (1886).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGIUNEA DE ONOARE, primul ordin național creat în 1802 de Napoleon Bonaparte, acordat celor cărora le erau recunoscute serviciile militare și civile aduse Franței. Cuprinde cinci clase: trei grade – cavaler, ofițer, comandor – și două demnități – înalt-ofițer și mare-cruce.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LES SECRET D’ENNUYER EST CELUI DE TOUT DIRE (fr.) secretul de a plictisi este acela de a spune totul – Voltaire, „Discours sur l’home”, VI, 171.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LETOPISEȚUL DE LA BISTRIȚA (Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei), versiune a cronicii alcătuite în limba slavonă, la curtea lui Ștefan cel Mare, în a doua jumătate a sec. 15 și începutul sec. 16; relatează evenimentele petrecute în istoria Moldovei între 1359 și 1507, oprindu-se îndeosebi asupra domniei lui Ștefan cel Mare. Descoperit de I. Bogdan la Tulcea.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LETOPISEȚUL DE LA PUTNA (Povestire pe scurt despre domnii Moldovei), cronică anonimă în limba slavonă, scrisă probabil în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Păstrat în două variante: una prezentând evenimentele petrecute în istoria Moldovei între 1359 și 1518, iar alta între anii 1359 și 1526, ambele fiind prelucrări independente ale Analelor curții lui Ștefan cel Mare. Descoperite de I. Bogdan la Kiev și, respectiv, la Sankt-Petersburg.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LEXICONUL DE LA BUDA, nume sub care este cunoscut „Lesiconul romanesc-latinesc-unguresc-nemțesc”, apărut la Buda în 1825. Elaborat de reprezentați ai Școlii Ardelene (început de S. Micu, principalii autori au fost: P. Maior, I. Cornelli, V. Coloși, I. Teodorovici ș.a.). Marchează începutul lexicografiei românești moderne (are c. 10.000 articole-titlu și conține indicații etimologice), pe care a influențat-o în sens latinizant.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LOMÉNIE DE BRIENNE [lomení də brién], Étienne Charles de (1727-1794), prelat și om politic francez. Arhiepiscop de Toulouse (1763) și cardinal (1788). Succesor al lui C.A. Calonne (1787) la conducerea finanțelor statului. A încercat, fără succes, o serie de reforme fiscale, dar a fost înlăturat în urma izbucnirii Revoluției. Arestat (1793), a murit în închisoare.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LOPE DE VEGA (Lope Félix de Vega Carpio) v. Vega, Lope de ~.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LÓPEZ DE AYALA Y HERRERA, Adelardo (1828-1879), dramaturg și om politic spaniol. Ministru al coloniilor (1875) în timpul lui Alfons XII; președinte al Cortes-urilor (1878). Piese de teatru („Rioja”, „Noul Don Juan”, „Cei doi Guzmani”, „Consuelo”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LOUVET DE COUVRAY [luvé de kuvré], Jean-Baptiste (1760-1797), scriitor și om politic francez. Pamfletar. Autor al unui roman licențios celebru „Amorurile cavalerului de Faublas”. Deputat în Convenție, orator strălucit al girondinilor, adversar al lui Robespierre. Memorii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUANDA (SÃO PAULO DE LOANDA), capitala R.P. Angola, situată în NV țării, pe țărmul G. Bengo (Oc. Atlantic); 2,1 mil. loc. (1995). Aeroport. Pr. port al țării. Centru comercial. Rafinărie de petrol. Ind. de prelucr. a aluminiului, textilă, a cimentului, chimică, a pielăriei și alim. (zahăr, bere, ulei). Export de cafea, bumbac, diamante, min. de fier. Universitate (1962). Muzeu de geologie și etnografie. Fundat (1576) de portughezi sub numele de São Paolo de Loanda. Centru ad-tiv al posesiunii portugheze (din 1627), iar din 1975 capitala R.P. Angola.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUGAȘU DE JOS, com. în jud. Bihor, situată în partea de V a depr. Vad-Borod, la poalele de SV ale M-ților Plopiș, pe dr. Crișului Repede; 3.175 loc. (2000). Hidrocentrală (18 MW), intrată în funcțiune în 1989. Pomicultură. În satul L. de J., menționat documentar în perioada 1291-1294, se află o biserică de zid cu hramul Nașterea Maicii Domnului (sec. 17), o biserică de lemn cu hramul Buna Vestire (1720, cu picturi interioare din sec. 18) și un conac (1840).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUIZA DE MARILLAC [mariják] (1591-1660), călugăriță franceză. Cofondatoare, împreună cu St. Vincent de Paul, a comunității „Fiicele carității”, care promovează o formă de apostolat feminin așezat sub semnul smereniei și al devotamentului „anonim” în favoarea celor suferinzi. Canonizată. Comemorată la 15 mart.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUNCA CERNII DE JOS, com. în jud. Hunedoara, situată la poalele de SE ale M-ților Poiana Ruscăi pe râul Cerna; 1.205 loc. (2005). Satul Lunca Cernii de Jos este menționat documentar în 1360.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUNCA DE JOS, com. în jud. Harghita, situată la poalele M-ților Ciuc, în zona pasului Trotuș; 5.379 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul L. de J.). Expl. și prelucr. lemnului (cherestea). Fabrică de panouri de lemn. Moară de apă. Centru de prelucr. artistică a lemnului. Muzeu sătesc de istorie. Piuă pentru cergi. Bisericile de lemn Schimbarea la Față (sec. 18) și Sf. Anton (sec. 20), în satul Valea Rece.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LUNCOIU DE JOS, com. în jud. Hunedoara; 1.985 loc. (2000). Satul L. de J. este atestat documentar în 1439.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LYBI (LYBON, LINAM-VIET-DE), împărat vietnamez (544-548). A condus revolta antichineză, proclamându-se împărat și punând bazele statului Van-Xuan (nordul și părți din centrul actual al Vietnamului) și a dinastiei Ly timpurie (544-603), cu capitala la Long-biên. Înfrânt de o armată chineză, a fugit în Laos, unde a murit în 549.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MACAO (SANTO NOME DE DEUS DE MACAU) v. Aomen.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MACARENA (SERRANÍA DE LA MACARENA), lanț muntos în partea central-sudică a Columbiei (Cordillera Oriental), la c. 320 km S de Bogotá, extins pe direcția NNV-SSE, pe 240 km lungime, între râurile Duda (la V), Guejar (N și E) și Guyabero (S). Alt. max.: 3.050 m. Parc național (501,3 mii ha), întemeiat în 1948 și declarat rezervație (1971), în care trăiesc urși, jaguari, reptile și c. 450 de specii de păsări.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MACHADO DE ASSIS [maʃádu di asís], Joaquim Maria (1839-1908), scriitor brazilian. Lirică romantică și parnasiană („Crisalide”, „Occidentale”); romane de analiză psihologică, distingându-se prin claritatea stilistică, reflecții critice, uneori acide alteori umoristice („Quincas Borba”, „Don Casmurro”); povestiri („Istorii fără dată”, „Relicve din casa veche”); studii critice.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MADRE DE DIOS, râu în America de Sud (Perú și Bolivia), afl. stg. al râului Beni în aval de Riberalta; 1.450 km. Izv. din Cordillera de Carabaya (Anzii Peruvieni).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAINE DE BIRAN [men də birã], François Pierre Gontier (1766-1824), filozof francez. A formulat o filozofie a voinței prin care a propus un program de afirmare a reflexivității: eul nu mai este efectul acțiunii obiectelor, ci condiția sub care se constituie experiența exterioară cu acestea („Memoriu asupra obișnuinței”, „Memoriu asupra descompunerii gândirii”, „Memoriu asupra apercepției nemijlocite”, „Eseu asupra fundamentelor psihologiei”). Ultimele scrieri sunt dominate de filozofia religiei.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAIS OÚ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar unde-s zăpezile de altădată? – Villon, „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgică a unor vremuri de demult și pentru totdeauna apuse.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTĂ (QUMRAN), texte străvechi scrise în ebraică, arameică, nabateică, greacă, latină, siriano-palestiniană și arabă, datând din sec. 2 î.Hr.-2 d. Hr. Cuprind date prețioase privind esenianismul și geneza creștinismului primitiv. Descoperite în 1947 în peșterile din regiunea de NV a Mării Moarte, în apropiere de Qumran (unde în sec. 3 î.Hr.-2 d. Hr. și-a avut centrul o comunitate religioasă, probabil, a esenienilor).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAREA BARIERĂ DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit bæriə ri:f]), lanț de recife și insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume), care se întinde pe c. 2.300 km în lungul coastei de NE a Australiei, pe marginea platformei continentale. Lățime: 2-150 km. Obstacol pentru navigație. Declarat parc maritim (1983).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIMA DE MALIS (lat.) cele mai mici dintre rele – Sentință a fabulistului latin Fedru. Din două rele alegi pe cel mai mic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR (lat.) schimbând numele, despre tine este vorba în povestire – Horațiu, „Satirae”, I, 1, 69-70. Vorbind despre chinurile la care a fost supus Tantal în Infern, poetul se adresează unui interlocutor imaginar, pe care avariția îl pune în aceeași situație.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

NOAPTEA DE CRISTAL, denumire codificată a operațiunii (9-10 nov. 1938) de persecutare sistematică a evreilor din Germania, prin devastarea proprietăților și sinagogilor, cu scopul de a-i determina să emigreze.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OARBA DE MUREȘ v. Iernut.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OARȚA DE JOS, com. în jud. Maramureș, situată în zona Dealurilor Asuajului, pe râul Oarța; 1.380 loc. (2003). Pe terit. satului Oarța de Sus, atestat documentar în 1391, au fost descoperite vestigii neolitice (unelte de silex, fragmente de vase ceramice) precum și urmele unei așezări omenești din Epoca Bronzului, aparținând culturii Wietenberg (sec. 16-13 î. Hr.). În satul Ortița, menționat documentar în 1391, se află o biserică din lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril (sec. 18).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OBÂRȘIA DE CÂMP, com. în jud. Mehedinți, situată în câmpia Blahniței, pe cursul inferior al râului Drincea; 2.121 loc. (2003). Nod rutier. Viticultură. Pe terit. satului Izimșa au fost descoperite urmele unei așezări rurale romane (villa rustica) în care s-au găsit țigle, olane, bucăți de mozaic și monede din sec. 4. Biserica Sfântul Nicolae (1802) și conac (1892), în satul O. de C.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OCNA DE FIER, com. în jud. Caraș-Severin, sitaută în zona m-ților Dognecei; 801 loc. (2003). Expl. de min. de fier, de sulfuri polimetalice și de obr. Muzeu de mineralogie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OSETIA DE NORD (SEVERNAIA OSETIA), republică în Federația Rusă, în m-ții Caucaz; 8 mii km²; 662,7 mii loc. (1999). Centrul ad-tiv: Vladikavkaz. Expl. forestiere. Grâu, porumb. Legumicultură. Creșterea animalelor. Statut de regiune autonomă (1924-1936), apoi de republică autonomă (1936-1990) în cadrul U.R.S.S., iar din 1991 are actualul statut.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PACHUCA DE SOTO [patʃúka], oraș în partea central-sudică a Mexicului, centrul ad-tiv al statului Hidalgo, situat pe versantul de V al Sierrei Madre Oriental, la 2.484 m alt., la 92 km NNE de Ciudad de Mexico; 287,4 mii loc. (2000). Centru minier (aur, argint, plumb, cinabru). Metalurgia neferoaselor; ind. textilă, a încălțămintei și alim. Universitate (1869). Muzeu. Teatru. Biserica San Francisco (1590). Casa Colorado (1785). Fundat în 1534 pe locul unei vechi așezări toltece.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PACTUL ATLANTICULUI DE NORD v. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PAPANTLA DE OLARTE, oraș în E Mexicului central (veracruz), la 110 km VNV de orașul Jalapa Enriquez, lângă Poza Rica de Hidalgo, la 298 m alt., în bazinele râurilor Cazones și Tecolutla, lângă G. Mexic; 170,3 mii loc. (2000). În apropiere exp. de petrol. Cel mai cunoscut oraș din țară producător și exportator de vanilie. Centru comercial (porumb, fasole, tutun, fructe, vite). La 10 km V se află El Tajín, oraș sacru al indienilor totonaci (port popular, dansuri) cu piramida Niches (sec. 4-7) și Casa cu Coloane, cu ideograme și pictograme. Vechea denumire: Papantla de Hidalgo.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PAR ACQUIT DE CONSCIENCE (fr.) pentru împăcarea conștiinței – A întreprinde o acțiune par acquit de conscience, a porni cu îndoială în reușita sau utilitatea ei, ca să nu-ți pară rău că nu ai făcut-o.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PASAJUL DE NORD-EST v. Marele Drum Maritim de Nord.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PASAJUL DE NORD-VEST,, ansamblu de strâmtori și canale în Arh. Arctic Canadian, care permite legătura între Oc. Atlantic și Oc. Pacific, prin intermediul Oc. Arctic. A fost descoperit de R.J. McLure (1850-1854), conducând o expediție de căutare a lui J. Franklin. Primul care a navigat prin P. de NV a fost Roald Amundsen (1903-1906).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PAUL DE ALEP (pe numele arab Bulos ibn az-Za’im) (1627-1669), cleric ortodox melchit, originar din Siria. În calitate de arhidiacon și secretar particular al patriarhului Macarie de Antiohia, tatăl său, l-a însoțit pe acesta într-o lungă călătorie (1652-1659), vizitând cu acest prilej Moldova și Țara Românească. Relatările sale de călătorie conțin informații geografice, politice, sociale și culturale prețioase privind Țările Române în sec. 17.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂDUREA DE PIATRĂ (SHI LIN), formațiuni stâncoase izolate sau grupate, sub forma unor piloni înalți de c. 30 m, situate într-o regiune carstică din S Chinei (prov. Yunnan), la c. 120 km SE de orașul Kumming. Este una dintre cele mai spectaculoase „păduri de piatră”, extinsă pe c. 260 km², care a luat naștere în urma acțiunii erozive a apelor din precipitații asupra rocilor carstice, stâncile rezultate căpătând forme ciudate, cum sunt leul uriaș, bivolul, rinocerul, pasărea Phoenix ș.a. Este cea mai mare și cea mai spectaculoasă pădure de piatră de pe Glob. Turism.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȘTERA CU APĂ DE LA BULZ, peșteră în NE m-ților Pădurea Craiului, situată pe versantul de S al văii Iada, la 365 m alt., în perimetrul com. Bulz, jud. Bihor. Lungimea galeriilor: 4.500 m. Explorată pentru prima oară în 1944. Galeria principală prezintă numeroase cascade, lacuri, precum și săli largi ce alternează cu spații înguste. Greu accesibilă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȘTERA DE LA GĂLĂȘENI, peșteră în NE m-ților Pădurea Craiului, situată pe valea Deblei, la 380 m alt., în satul Gălășeni, jud. Bihor. Lungimea galeriilor: 2.357 m. Este constituită din două coridoare paralele, unul mai lung (Galeria uscată), cu săli spațioase, bogat concreționate, alternând cu zone mai înguste, și altul mai scurt (Galeria cu apă), străbătut de un pârâu subteran. Greu accesibilă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȘTERA DE LA MOVILE, peșteră situată în S Dobrogei, la V de Mangalia, la c. 3 km de litoral. A fost descoperită în urma unui foraj executat în 1986, care la adâncimea de 18 m a interceptat un gol carstic, lipsit de legătură cu exteriorul. Adăpostește un ecosistem extrem de original, având ca bază trofică chemosinteza realizată de bacterii prin utilizarea hidrogenului sulfurat furnizat de apele mezotermale sulfuroase din rețeaua de fisuri și goluri carstice din S Dobrogei. S-au identificat aici 30 de specii și câteva genuri noi din diverse familii de nevertebrate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȘTERA DE LA ZĂPODIE, peșteră în zona centrală a m-ților Bihor, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Lungimea galeriilor: 12.100 m. Sistemul galeriilor, foarte meandrat, este axat pe două cursuri principale independente, la care se ajunge printr-o galerie mediană. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între Peștera Neagră și Peștera de la Zăpodie, rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută și sub denumirea de Peștera Neagră-Zăpodie. Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Foarte greu accesibilă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȘTERA NEAGRĂ (DE LA BARSA), peșteră în partea centrală a m-ților Bihor, în bazinul depresionar numit Groapa de la Barsa, la 1.100 m alt. Lungimea galeriilor: 1.879 m. Este constituită dintr-un sistem de galerii active (cu apă) și săși mari, dispuse pe c. 100 m diferență de nivel care, împreună, au înfățișarea literei K. Prezintă formațiuni stalagmitice și depuneri de tip „piele de leopard” pe pereți. În 1974 s-a realizat joncțiunea naturală cu Peștera de la Zăpodie, care a format o rețea subterană de galerii cu o lungime totală de 12.100 m. În această peșteră trăiește viermele Troglochaetus beranecki. Greu accesibilă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PETEN ITZÁ (LAGO DE FLORES), lac în America Centrală istmică (N Guatemalei) situat în Pod. Petén la 110 m alt.; 99 km². Pe o insulă se află orașul Flores, centrul administrativ departamental. Numele semnifică în limba maya, dialectul nahuatl, „insula populației Itzás”. Este locul geometric care a purtat cele mai multe denumiri în decursul timpului.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PICIOR DE MUNTE, Câmpia ~, câmpie înaltă (c. 200 m alt.), cu caracter piemontan (considerată de unii autori ca extremitate sud-estică a piemontului Cândești, de alții ca partea vestică a câmpiei Târgoviștei). Cuprinsă între valea Dâmboviței la E și valea Cobia la V; păduri, terenuri agricole, exploatări de petrol.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PICO DE ANETO, vârf în masivul Maladeta (Pirineii Centrali, Spania), constituind alt. max. (3.404 m) a m-ților Pirinei.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PICO DE TEIDE, vulcan activ în arh. Canare (ins. Tenerife). Alt.: 3.718 m. Ultima erupție în anul 1909.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RESTIF (RÉTIF) DE LA BRETONNE [retíf de la bretón], Nicolas (1734-1806), scriitor francez. Proză („Țăranul pervertit”, „Domnul Nicolas sau Inima umană dezvăluită”, „Viața tatălui meu”) de observație a moravurilor societății din preajma Revoluției franceze.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REVOLUȚIA DE LA 1848, revoluție de inspirație liberală și democratică, desfășurată în aproape întreaga Europă în anii 1848-1849. Îndreptată împotriva regimurilor absolutiste, întărite după Congresul de la Viena (1814-1815), revoluția a avut caracteristici proprii fiecărei țări, dar a fost pretutindeni în coeziune cu mișcarea revoluționară generală. A început mai întâi în Italia (la Palermo, 12 ian.), frământată de o mare diversitate de probleme, de la abolirea iobăgiei (în Sud și în Regatul Neapolelui) până la consolidarea pozițiilor burgheziei (Regatul Sardiniei) și realizarea unității naționale. Sub presiunea insurecțiilor populare au fost introduse constituții liberal-democrate în Regatul Celor Două Sicilii, în Regatul Sardiniei, Toscanei și Statul Papal; în urma insurecției antihabsburgice izbucnite în partea de N a Pen. Italice (18-22 mart, 1848), Lombardia și Veneția sunt eliberate de sub dominația Habsburgilor, marcând, totodată, începutul războiului de eliberare. Revoluția a cuprins curând aproape întreaga Pen. Italică (insurecțiile din Parma, Modena, Toscana), culminând cu proclamarea republicii la Roma (9 febr. 1849), în frunte cu Mazzini și Garibaldi. La 22 febr. 1848 revoluția a izbucnit și în Franța, soldându-se cu răsturnarea regelui Ludovic Filip și a oligarhiei financiare și cu proclamarea republicii (25 febr.). Evenimentele din Franța au exercitat o puternică influență asupra asupra desfășurării ulterioare a evenimentelor în numeroase țări din Europa. La 13 mart. 1848 a izbucnit revoluția în Austria, devenită după 1815 bastionul politic al reacțiunii în Europa Centrală. Insurecția din Viena (15 mart.) s-a soldat cu răsturnarea regimului Metternich, urmată de constituirea (17 mart.) a guvernului reprezentanților nobilimii și ai burgheziei liberale, deschiderea (22 iul.) a Reichstagului unicameral și promulgarea (7 sept.) Legii privind desființarea dependenței personale (fără răscumpărare) a țăranilor. Momentul maxim al revoluției din Imp. habsburgic a fost marcat de insurecția de la Viena (6-31 oct. 1848), când insurgenților și s-a alăturat o mare parte a garnizoanei din oraș, dar, după lupte îndârjite, insurecția a fost înfrântă de trupele imperiale. În cadrul evenimentelor revoluționare din Imp. Habsburgic o mare importanță a avut-o revoluția ungară izbucnită la 15 mart. la Pesta, condusă de Kossuth Lajos. Guvernul constituit în mart. 1848 desființează iobăgia și promovează alte reforme democrat-liberale menite să asigure dezvoltarea țării. Conducătorii r. nu au ținut seama de revendicările sociale și naționale ale românilor și slavilor, ceea ce a dus la dezbinarea forțelor revoluționare și la conflicte armate între acestea. În aceste condiții Habsburgii trec la contraofensivă împotriva revoluției ungare, făcând apel la trupele croate și ruse. Pentru respingerea atacului contrarevoluției se creează (21 sept. 1848) Comitetul apărării patriei (din oct. guvern revoluționar) în frunte cu Kossuth Lajos, care la rându-i formează o armată revoluționară, care reușește să pricinuiască un șir de înfrângeri armatei habsburgice și celei croate. Însă în ian. 1849, armatele habsburgice ocupă Pesta, iar guvernul revoluționar se refugiază la Debrețin, unde Dieta proclamă independența deplină a Ungariei și detronarea Habsburgilor. La 13 aug. 1849, revoluția ungară este înfrântă de armata rusă, chemată de Habsburgi în sprijinul lor. La 12 iun. 1848 a izbucnit revoluția la Praga, iar în Croația și Slovenia au avut loc mișcări revoluționare. În Germania, a început cu insurecția din Baden (27-28 febr.) și Hessa (11 mart.), cuprinzând apoi toate statele germane; în Bavaria, regele abdică (20 mart.); numeroși principi acordă insurgenților libertăți democratice. Insurecția de la Berlin (18 mart.), obligă pe regele Prusiei să accepte formarea (29 mart.) unui guvern din reprezentanții burgheziei liberale și să acorde o Constituție. Revoluția a cunoscut o deosebită intensitate în statele germane din Vest, unde procesul de dezvoltare a capitalismului era mai avansat. La revoluția din Germania au luat parte și K. Marx și Fr. Engels. La 18 mai 1848 s-a întrunit, la Frankfurt pe Main, Parlamentul german, ales prin vot universal, în scopul realizării unității Germaniei; această acțiune nu a avut sorți de izbândă, atât din cauza poziției nehotărâte a burgheziei liberale germane, cât și din pricina nerecunoașterii de către Austria și principii germani a autorității Parlamentului de la Frankfurt, care oferea coroana imperială a Germaniei unificate regelui Prusiei, Frederic-Wilhelm al IV-lea. În urma loviturii de stat din Prusia (nov.-dec. 1848) înfăptuită de nobilii monarhiști s-a deschis calea spre restabilirea absolutismului și înfrângerea revoluției (iul. 1849). Speriată de amploarea mișcării, burghezia liberală germană a renunțat la programul Revoluției. În a doua jumătate a anului 1848, după insurecția proletariatului parizian din 23-26 iul., contrarevoluția europeană, sub steagurile monarhiilor coalizate, a început contraofensiva împotriva mișcărilor revoluționare. O nouă insurecție declanșată la Viena (6 oct. 1848) a fost reprimată cu forța. Același lucru s-a întâmplat cu insurecțiile din Baden (sept. 1848), Dresda (mai 1849), cu revoluțiile din Ungaria (aug. 1849) și cu cele din Țara Românească (sept. 1848) și cu cele din Transilvania (aug. 1849), înăbușite de armatele Prusiei, Rusiei, Austriei, Imperiului Otoman și de cele ale Republicii franceze. Insurecția pariziană a contribuit la desființarea iobăgiei în țările din centrul Europei și la abolirea unor privilegii nobiliare. În urma revoluției, burghezia și-a consolidat pozițiile în țările din Apusul Europei, iar în celelalte țări a pătruns în administrația de stat. În Țările Române apariția și dezvoltarea burgheziei, pe de o parte, menținerea structurilor feudale și a privilegiilor boierești, existența suzeranității turcești (în Țara Românească și Moldova) și a stăpânirii habsburgice (în Transilvania), pe de altă parte, au fost factorii determinanți ai intensificării mișcării de eliberare socială și națională. Începutul desfășurării evenimentelor revoluționare l-a făcut mișcarea revoluționară din Moldova (mart.), repede înăbușită. Nevoiți să se exileze, fruntașii pașoptiști au formulat în emigrație programul revoluției („Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” și „Dorințele partidei naționale din Moldova”), în care, pe lângă problema împroprietăririi țăranilor se punea și problema creării statului național român. În Țara Românească a avut loc o revoluție la care au participat: țărănimea, meșteșugarii și lucrătorii de la orașe, burghezia și boierimea liberală. Principalii ei conducători au fost: N. Bălcescu, Gh. Magheru, Al. G. Golescu, I. Heliade-Rădulescu, C.A. Rosetti, Chr. Tell. Programul Revoluției, izbucnită la 9/21 iun. 1848, sintetizat în Proclamația de la Islaz, prevedea independența administrativă și legislativă a țării, egalitatea în fața legii, eliberarea și împroprietărirea țăranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul țării, Gh. Bibescu, a abdicat, conducerea revenind unui guvern provizoriu, iar apoi ca urmare a preponderenței elementelor moderate, unei locotenențe formată din I. Heliade-Rădulescu, N. Golescu și Chr. Tell. Îngrijorat de evenimente, guvernul rus a exercitat presiuni asupra Imp. Otoman ca să intervină cu forța armată (sept.). Au fost restaurate prevederile Regulamentului Organic, abolite temporar. În Transilvania problemele eliberării sociale s-au împletit strâns cu cele ale eliberării naționale. Principalii conducători au fost: Avram Iancu, S. Bărnuțiu, G. Barițiu, E. Murgu, A. Șaguna. Unirea forțată a Transilvaniei cu Ungaria, refuzul conducătorilor maghiari de a recunoaște drepturile naționale ale românilor i-au silit pe aceștia să meargă pe o cale revoluționară proprie. La Adunarea de la Blaj de pe Câmpia Libertății (3-5/15-17 mai 1848), care a constituit punctul culminant al revoluției în Transilvania, cei peste 40.000 participanți au adoptat programul care prevedea desființarea iobăgiei, egalitate națională și reprezentare proporțională în Dietă, administrație, justiție, Garda națională, înființarea de școli în limba română etc. Neținând seama de voința clar exprimată la Blaj, Dieta nemeșească din Cluj a confirmat la 17/29 mai 1848 încorporarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce a provocat dezbinarea forțelor revoluționare române și maghiare, fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat cetele moților, transformându-le într-o oaste țărănească, cu care a apărat regiunea Munților Apuseni împotriva oștilor nobilimii maghiare. Abia la 2/14 iul. 1848, în urma stăruințelor lui N. Bălcescu, a fost încheiat proiectul de pacificare prin care se punea capăt ostilităților între cele două tabere. Era însă prea târziu, deoarece în aug. 1849 revoluția maghiară a fost înfrântă de trupele habsburgice și ruse. Deși înfrântă, Revoluția de la 1848 în Țările Române a avut totuși urmări însemnate; a contribuit în mod esențial la dezvoltarea conștiinței naționale a poporului român și a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvoltării societății: problema agrară, a eliberării sociale, a egalității în drepturi, a unirii celor trei țări române în cadrul fruntariilor unuia și aceluiași stat, a libertății și independenței naționale.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REVOLUȚIA DIN ANGLIA de la 1642-1649, revoluție de însemnătate europeană în urma căreia în Anglia a fost instaurat un regim politic, cel al prosperității generale (Commonwealth). A fost îndreptată împotriva regimului absolutist care, în timpul regilor Iacob I și Carol I din dinastia Stuart, trecea printr-o adâncă criză socială. Lupta opoziției (reprezentată de burghezie, noua nobilime și o parte a țărănimii) a îmbrăcat un veșmânt religios (puritanismul), Parlamentul fiind principalul ei centru organizatoric și politic. Revoluția a început în condițiile agravării conflictului dintre rege și Parlament, ca urmare a persecuției puritanilor și a războiului împotriva Scoției protestante, răsculată în 1637-1638. Carol I a convocat, după o întrerupere de 11 ani (1629-1640), Parlamentul (între 13 apr. și 5 mai 1640, Parlamentul scurt și între 3 nov. 1640 și 20 apr. 1653, Parlamentul lung), cerându-i să aprobe alocarea unor sume de bani pentru continuarea războiului împotriva Scoției Parlamentul lung a condiționat acordarea sumelor, cerând unele măsuri îndreptate împotriva absolutismului (desființarea impozitelor create de rege între 1629 și 1640, lichidarea tribunalelor extraordinare regale și bisericești, stabilirea principiului responsabilității puterii executive în fața Parlamentului), care l-au determinat pe regele Carol I să înceapă războiul împotriva Parlamentului. În timpul primului războiului civil (1642-1646) s-a adâncit revoluția. Resursele Parlamentului bazate pe principalele porturi și pe regiunile din S și E erau mult mai mari decât cele ale regelui, care avea sprijinul regiunilor rirale din N și V. În prima etapă a războiului armata Parlamentului a suferit înfrângeri; reorganizată de O. Cromwel, armata „noului model” (al cărei nucleu l-a constituit detașamentul de cavalerie numit „coastele de fier”, format din țărănime și mica nobilime) a obținut victorii decisive asupra armatei regelui la Marston Moor (1644) și Naseby (1645). În desfășurarea evenimentelor s-au cristalizat în tabăra revoluționară unele grupări și curente politice radicale (în special în rândul armatei), care doreau să dezvolte revoluția până la egalitatea socială (levellerii). După tratative infructuoase cu Parlamentul, regele dezlănțuie, în 1648, la doilea război civil, cu ajutorul marii nobilimi și al scoțienilor. Este înfrânt la Preston (1648) de armata revoluționară condusă de Cromwell. Regele Carol I a fost judecat, condamnat și executat., iar monarhia și Camera Lorzilor, lichidate. La 19 mai 1649 a fost proclamată republica. V. și Marea Britanie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REVOLUȚIA DIN ȚĂRILE DE JOS, prima revoluție din Europa, desfășurată între 1566 și 1609, în Țările de Jos aflate în stăpânirea Spaniei. Cu un caracter antifeudal și de eliberare națională de sub dominația absolutismului spaniol, revoluția a îmbrăcat forma luptei împotriva Bisericii catolice, sprijinul principal al Spaniei în Țările de Jos, și s-a desfășurat sub steagul calvinismului. A început cu răscoala populară din 1566, cunoscut în istorie de răscoala iconoclastă, reprimată de armata spaniolă comandată de regele de Alba, care a instaurat un regim de teroare sângeroasă, împotriva căruia a luat naștere o puternică mișcare de partizani, care s-a generalizat. în 1572. Speriată de proporțiile revoluției, o parte a marii burghezii au trecut puterea în provinciile Olanda și Zeeland prințului Wilhelm de Orania (Wilhelm Taciturnul). La sfârșitul deceniului al optulea al sec. 16 au avut loc răscoale populare și mișcări țărănești și în sudul Țărilor de Jos, la Bruxelles, Gand, Ypres, Anvers ș.a., unde au fost create „comitetele celor 18”, organe revoluționare ale revoluției. Nobilimea, orășenimea și clerul catolic din provinciile din S, temându-se de revoluție, au constituit „Uniunea de la Arras” (1579) și au căzut la înțelegere cu Filip II, regele Spaniei, rămânând sub stăpânirea lui. În același an, provinciile din N (Holland, Zeeland, Frisia și Utrecht), au încheiat „Uniunea de la Utrecht” la care au aderat și orașele din Flandra și Brabant, în frunte cu Gand; pe baza acestei uniuni s-a constituit în 1581 „Republica Provinciilor Unite”, care, după numele celei mai mari provincii, a fost numită în mod curent, după 1609, Olanda, recunoscută în mod formal de Spania în 1609, iar pe plan european, prin Pacea westfalică (1648).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REVUE ROUMAINE D’HISTOIRE DE L’ART [revü rumén distuár də lar], revistă de istorie și teorie a artei, editată de Institutul de Istorie a Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Apare la București din 1964.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REVUE ROUMAINE DE’HISTOIRE [revü rumén distuár], revistă română de istorie, publicată de secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Apare din 1962, de șase ori pe an, iar din 1975, trimestrial.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RIEN NE SERT DE COURIR, IL FAUT PARTIR A POINT! (fr.) nu folosește la nimic alergatul, trebuie să pornești la timp! – La Fontaine, „Le lièvre et la tortue”.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RIO DE JANEIRO [ríu də jənəíru] 1. Oraș în SE Braziliei, centrul ad-tiv al statului cu același nume (din 1975), situat pe țărmul G. Guanabara al Oc. Atlantic, străjuit de masivul granitic Pão de Açúcar (404 m alt.) și de vf. Corcovado (704 m alt.); 5,9 mil. loc. (2003) (cu suburbiile ajunge la 11,2 mil. loc.). Port comercial și port turistic. Aeroporturile Galeão și Santos Dumont. Nod de comunicații. Metrou (inaugurat în 1979). Legat prin pipe-line cu Belo Horizonte și printr-un pod peste G. Guanabara (14 km lungime) cu orașul Niterói. Important centru comercial, financiar-bancar, de transport, cultural-științific, turistic (carnavalul de la Rio) și balnear (celebrele plaje Copacabana, Ipanema, Barra de Tijuca). Șantier naval. Ind. electrotehnică, chimică, a cauciucului, textilă, de prelucr. a petrolului, a lemnului (mobilă) și a tutunului, sticlăriei, hârtiei, pielăriei și încălțămintei, alim. Cinci universități. Muzeu Național de Artă; Muzeu de Artă Populară. Biblioteca națională cu peste 2 mil. vol. Teatru. 44 școli de samba, cu peste 100.000 de cursanți, care pregătesc pe cei amatori să participe la carnaval. Grădină botanică (1808), cu pește șapte mii de varietăți de plante, extinsă pe 141 ha. Parc zoologic. Monumente: mănăstirile Candelária (1775) și São Bento (sec. 17), în stil colonial, Catedrala metropolitană (1590), bisericile Carmo (1752), Nossa Senhora da Glória do Outerio (1714), São Antonio, franciscană (1773), São Francisco da Pentência (1773), Palatul Quinta da Boa Vista, în stil Empire, în care se află Muzeul Național de Științele Naturii, Palatul Tiradentes (1926) – fosta Cameră a Deputaților, Palatul Ministerului Educației (1939), clădirea Facultății de Arhitectură, construită după planurile arhitectului Oscar Niemeyer, Noua Catedrală (1976), clădirea Teatrului Municipal, replică a Operei din Paris, statuia monumentală a lui Iisus Hristos (38 m înălțime), iluminată noaptea, situată pe vf. Corcovado. Stadionul Maracana (165.000 locuri). Golful Guanabara, în care se află orașul R. de J., a fost descoperit la 1 ian. 1502 de portughezul A. Gonçalves, unul dintre membrii expediției lui Amerigo Vespucci, atribuindu-i numele de Rio de Janeiro (Râul Ianuarie), deoarece a fost descoperit în luna ianuarie. În 1555, expediția francezului Nicolas Durand de Villegaignon amplasa în această zonă primele locuințe ale unei colonii hughenote, dar în 1565, portughezii fondează orașul propriu-zis cu numele de São Sebastião de R. În 1676 sediul unui episcopat, iar din 1670 al Căpităniei Braziliei Meridionale. Importanța sa sporește începând din sec. 18, o dată cu exportul minereurilor de aur și diamante. Între 1763 și 1960, R. de J. a fost capitala Braziliei. ◊ Conferința de la ~, conferință mondială sub auspiciile O.N.U., asupra „mediului și dezvoltării”, supranumită „summitul Terrei” (iun. 1992). La lucrări au participat reprezentanți ai țărilor din întreaga lume care consacră „Carta asupra Pământului”, declarație privind drepturile și îndatoririle fundamentale privind protejarea mediului, concretizate în „Agenda 21”, pe baza principiului dezvoltării durabile. 2. Stat în SE Braziliei, cu ieșire la Oc. Atlantic, creat în 1975 prin fuziunea Districtului Federal Rio de Janeiro cu statul Guanabara; 43,7 mii km²; 14,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Rio de Janeiro. Cereale, cafea, plante tropicale; creșterea animalelor. Turism.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RIO DE LA PLATA, unul dintre cele patru viceregate spaniole creat în 1776 în cadrul procesului de descentralizare a Imperiului colonial spaniol, prin desprindere din viceregatul Perú; constituit pe terit. aflat azi în componența statelor Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia. Capitala în orașul Buenos Aires. A avut de făcut față agresiunilor colonialiste, îndeosebi ale britanicilor. În 1810, în urma răscoalei populației creole împotriva autorităților spaniole, ultimul vicerege a fost alungat, instituindu-se o juntă provizorie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍO DE LA PLATA, larg estuar situat la granița între Argentina și Uruguay, format de fl. Paraná și Uruguay. Lungime: 320 km; lățime max.: 220 km. În estuar se varsă și fl. Uruguay. Pe țărmurile sale se află orașele Buenos Aires, La Plata, Montevideo. Descoperit în 1516 de spaniolul J.D. de Solis. Explorat de F. Magellan (1520) și de S. Cabot (1527-1529), prima așezare permanentă a coloniștilor spanioli în regiune s-a fixat la Asunción (1537).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RIO DE ORO, protectorat spaniol în N Africii situat între Atlantic și terit. de azi al Mauritaniei. Cap.: Villa Cisneros, azi Dackhla. Cucerit de spanioli (1885) a format (1958) împreună cu terit. Saguía El Hamra prov. Sahara, care din 1976 aparține Marocului. V. și Sahara Occidentală.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RIO GRANDE DE SANTIAGO, fluviu în partea central-vestică a Mexicului; 965 km. Izv. din Sierra Madre Occidental, de la 29 km V de Ciudad de Mexico, traversează lacul Chapala și se varsă în Oc. Pacific, în fața ins. Marias. În cursul superior, până la intrarea în lacul Chapala, poartă numele Rio Lerma. În apropiere de orașul Guadalajara, formează cascada Juancatlán, cu o cădere de 22 m.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ROATA DE JOS, com. în jud. Giurgiu, situată în C. Găvanu-Burdea, pe râul Dâmbovnic; 8.266 loc. (2005). Nod rutier. Expl. de petrol și gaze naturale (în satele Roata de Jos și Cartojani). În satul Sadina se află biserica Adormirea Maicii Domnului (1668), îar în satul R. de J. bisericile Sf. Nicolae (1825-1902) și Adormirea Maicii Domnului (1880).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMAN DE LA ROSE („Romanul trandafirului”), poem medieval francez. Alcătuit din două părți. Prima (peste 4.000 de versuri), scrisă de Guillaume de Lorris (c. 1235), este o poveste alegorică de dragoste, în spiritul cavaleresc medieval; a doua parte (c. 18.000 de versuri), realizată între 1270-1275, având ca autor pe Jean de Meung (c. 1240-c. 1305) are un pronunțat caracter satiric și erudit.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ROME de L’ISLE, Jean-Baptiste (1736-1790), mineralog francez. A enunțat prima lege a cristalografiei, despre constanța unghiurilor („Eseu despre cristalografie”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ROUGET DE L’ISLE [ruʒe de lil], Claude Joseph (1760-1836), ofițer, compozitor și scriitor francez. Participant la Revoluția Franceză. Căpitan de geniu la Strasbourg, a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul național al Franței. Cântece revoluționare, romanțe. Librete de operă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RUȘII DE VEDE v. Roșiori de Vede.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÃO SALVADOR DA BAHIA DE TODOS OS SANTOS v. Salvador.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÃO ROQUE [səu rok] (CABO DE SÃO ROQUE), cap pe țărmul de NE al Braziliei, la 5º29' lat. S și 35º13' long. V, cel mai estic punct al Americii de Sud.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÃO PEDRO DE RIO GRANDE DO SUL v. Rio Grande.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÃO PAULO DE LOANDA V. Luanda.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÃO JOÃO DE MERITI, oraș în SE Braziliei (Rio de Janeiro), suburbia de NV a orașului Rio de Janeiro, situat la 23 km de acesta; 456,8 mii loc. (2003). Ind. metalurgică, a cauciucului, maselor plastice, tananților și alim. (preparate din lapte).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁ DE MIRANDA [də mirəndə], Francisco de (1495-1558), scriitor renascentist și umanist portughez. A introdus în literatura națională sonetul, egloga, elegia („Cantigas”, „Egloge”); texte cu caracter didactic. Creator al dramaturgiei portugheze („Străinii”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAGUA DE TANAMO, oraș în SE Cubei, la 53 km N de Guantanamo; 57,5 mii loc. (1999). Nod de comunicații. Ind. zahărului, a tutunului și a conservelor de fructe. Piață agricolă.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN CRISTOBAL DE LA LAGUNA v. Laguna, La ~.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANDWICH DE SUD (SOUTH SANDWICH [sauθ sænduitʃ]), arh. britanic, de origine vulcanică, nelocuit, situat în S Oc. Atlantic în apropierea coastelor Antarctidei, la 2.170 km ESE de capul Horn; dependent ad-tiv de ins. Falkland; 311 km². Alt. max.: 1.372 m. Acoperit de gheață și zăpadă. Descoperit de James Cook în 1775.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN FELIPE DE LERMA v. Salta (1).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN FERNANDO DE APURE, oraș în V Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Apure, situat pe râul Apure, la 289 km S de Caracas; 99 mii loc. (2001). Port fluvial. Nod de comunicații. Piață pentru animale și piel. Ind. cărnii. Creșterea bovinelor.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN JUAN DE LOS MORROS [san huán], oraș în Venezuela, la 80 km SV de Caracas, centrul ad-tiv al statului Guárico; 94 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Piață agricolă (animale, bumbac, porumb, cafea, tutun).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN JUAN DE PASTO v. Pasto.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANLÚCAR (SANLÚCAR DE BARRAMEDA), oraș-port în SV Spaniei (Andaluzia), la vărsarea fl. Guadalquivir în G. Cadiz, la 29 km NV de orașul Cadiz; 60,2 mii loc. (2001). Biserică (din sec. 14), Palatul ducilor de Medina Sidonia. Intensă activitate portuară în Ev. med. În 1498 din acest port a plecat Cristofor Columb în cea de-a treia călătorie spre Lumea Nouă, iar în 1519, tot de aici, Fernando de Magellan și-a început expediția sa în jurul lumii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN MIGUEL DE LA PALMA v. La Palma.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN MIGUEL DE TUCUMÁN (sau TUCUMÁN), oraș în partea de N a Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Tucumán, situat la poalele E ale Sierrei del Aconquija (m-ții Anzi), pe Rio Salé (afl. al lui Rio Dulce), la 1.090 km NV de Buenos Aires; 625 mii loc. (2001). Ind. teztilă, de prelucr. a lemnului și a trestiei de zahăr. Piață agricolă (trestie de zahăr, cereale, animale). Universitatea Națională (1914). Muzee. Catedrală în stil colonial (sec. 18). Palat guvernamental. Fundat în 1565 de guvernatorul spaniol Diego de Villaroel, inițial pe Rio Tejar, la 96 km NE de locul actual, dar din cauza inundațiilor catastrofale din 1685, provocate de Rio Tejar, a fost mutat pe locul de astăzi. Din 1776 a făcut parte din Viceregatul Rio de la Plata. Aici, la 9 iul. 1816, José de San Martin a proclamat independența „Provinciilor unite de la Rio de la Plata” (numită mai târziu Argentina).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN PEDRO DE MACORÍS, oraș în SE Rep. Dominicane, port la M. Caraibilor, situat la gura de vărsare a lui Rio Higuamo, la 64 km de Santo Domingo, centrul ad-tiv al provinciei omonime; 124,7 mii loc. (2002). Aeroport. Exportă zahăr, melasă, lemn și animale. Ind. textilă, de prelucr. a lemnului și a tutunului, cosmetică și alim. (zahăr, alcool). Universitate (1970).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN SALVADOR DE JUJUY, oraș în NNV Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Jujuy, situat la poalele E ale m-ților Anzi, la 1.220 m alt., pe valea râului Jujuy; 230,9 mii loc. (2001). Aeroport. Prelucr. produselor agricole. Turism. Catedrală (1606). Fundat în 1593 de Francisco de Argañarás y Murguia.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic și coraligen în SV Oc. Pacific (Melanezia), în statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km². Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Plantații de cocotieri. Pescuit. Descoperit în 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Mendaña de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. în extremitatea de S a Argentinei, în Patagonia, extinsă între Oc. Atlantic în E și Cordillera Andină în V, la granița cu Chile; 243,9 mii km²; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectată de vânturi și furtuni frecvente. Creșterea ovinelor. Păduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile naționale Los Glaciares (4,5 mii km²) și Perito Moreno (1,2 mii km²). Pădure pietrificată, declarată monument al naturii (1954), extinsă pe 35 km². 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), oraș în partea central-estică a Boliviei, pe râul Piray, la 480 km SE de La Paz și 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier și de mangan. Rafinărie de petrol. Ind. petrochimică, de prelucr. a lemnului, textilă, pielăriei și alim. (ulei de soia, zahăr, rom, preparate din carne și lapte, alcool). Centru comercial și piață agricolă pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zahăr, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat în 1561 de conchistadorul spaniol Nuño de Chávez pe locul azi al orașului San José de Chiquitos, a fost nevoit să se mute pe vatra actuală în 1595 din cauza atacului amerindienilor. În 1811 locuitorii S.C. și-au proclamat independența față de Spania.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTA CRUZ DE TENERIFE [sánta kruθ], oraș în Spania insulară, centrul ad-tiv al Comunității autonome Canare, situat pe țărmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exportă banane, fructe tropicale, tutun, roșii ș.a. și punct de escală pe rutele transatlantice. Rafinărie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului și alim. (conserve de legume și fructe, vin). Centru de ceramică. Pescuit. Stațiune balneoclimaterică. Turism. Muzeu de artă; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserică din sec. 16-17; mănăstirea San Francisco (sec. 17-18), în stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat în 1494. Atacat de către englezi (în 1657 și 1797), la cel din urmă asalt aici și-a pierdut brațul drept căpitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, în încercarea (nereușită) de a cuceri orașul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTA FÉ DE BOGOTÁ v. Bogotá.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTA MARIA DE GAETE v. Osorno.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO (SANTIAGO DE CHILE) [tʃíle], cap. Rep. Chile, situată în partea centrală a țării, pe râul Mapocho, la 95 km de țărmul Oc. Pacific, dominată de dealurile Santa Lucía și San Cristóbal, în apropiere de m-ții Anzi; 4,6 mil. loc. (2002). Aeroporturile Pudahuel și Los Cerrillos. Nod feroviar și rutier. Metrou. Cel mai mare centru politic, economic, comercial, financiar-bancar, științific, de învățământ și turistic al țării. Expl. de min. de cupru. Ind. metalurgiei feroase și neferoase, chimică, constr. de mașini și de material feroviar, de prelucr. a lemnului (mobilă), textilă, pielăriei și încălțămintei, sticlăriei, hârtiei, poligrafică și alim. Are șapte universități (cea mai veche din 1738), nouă muzee (de istorie, de artă precolumbiană, de arte fine ș.a.), două teatre, Academii de istorie, de științe, de medicină, de artă ș.a., orchestră simfonică, patru observatoare astronomice, Arhivă națională, Bibliotecă națională ș.a. Parcurile Santa Lucía și San Cristóbal. Grădină zoologică; Catedrala mitropolitană (1558, reconstruită în 1780 după un incendiu) situată în Plaza de Armas; biserică franciscană (sec. 16, reconstruită în sec. 19); Palacio de la Moneda (sec. 18); Casa Colorado (1769); Palatul Cusiño (sec. 19). Fundat la 12 febr. 1541 de conchistadorul spaniol Pedro de Valvidia, cu numele Santiago del Nuevo Estremadura, a fost declarată oficial cap. statului Chile la 12 febr. 1818. Distrusă în mare parte de cutremurele din 1617 și 1674.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO DE COMPOSTELA, oraș în NV Spaniei, centrul ad-tiv al Comunității autonome Galicia, situat în zona de confl. a râului Sar cu râul Sarela, la 51 km SSV de La Coruña; 90,1 mii loc. (2001). Nod feroviar. Ind. electronică, de prelucr. a cauciucului și a lemnului (mobilă), textilă, pielăriei și încălțămintei, hârtiei, tananților, cosmeticii (săpun) și alim. (lichioruri). Obiecte de artizanat din argint. Piață agricolă pentru animale. Universitate (1501). Muzeul Galiciei de etnografie și antropologie; Muzeu de artă contemporană (1994). Festival anual „Sf. Iacob” (25 iul.). Are 40 de biserici și mânăstiri, între care se remarcă mănăstirea San Francisco (1214), biserica Santa Maria la Real del Sar (sec. 12) și catedrala romanică Sf. Apostol Iacob (1075-1087, completată în 1211 și în sec. următoare cu adăugiri baroce), în care se află mormântul Sf. Apostol Iacob (descoperit în anul 813, deasupra căruia a fost construită catedrala din ordinul lui Alfonso II al Asturiei), devenit un renumit loc de pelerinaj creștin. În piața Obradoiro sunt mai multe clădiri baroce construite în anii 1730-1750; Spitalul regal (azi hotel) construit în anii 1501-1511 de Enrique de Egas. Orașul, construit în jurul mormântului Sf. Apostol Iacob, a fost distrus în 997 în urma unui atac al musulmanilor din Pen. Iberică, dar a fost refăcut, treptat, de-a lungul Ev. med. Partea veche a orașului și drumul către oraș (mărginit de c. 1.800 de clădiri civile și religioase) au fost incluse (în 1985 și 1993) în Patrimoniul cultural universal.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO DE CUBA, oraș în extrenitatea SE a Cubei, situat pe țărmul golfului omonim al M. Caraibilor, la poalele Sierrei Maestra, la 80 km v de Guantanamo și 765 km SE de Havana; centrul ad-tiv al provinciei omonime; 441,5 mii loc. (2002), al doilea oraș ca mărime al țării. Port comercial prin care se exportă min. de cupru, de fier și de mangan, zahăr, rom, tutun, fructe ș.a. Centru minier (cupru, fier, mangan) și agricol. Rafinărie de petrol. Șantier naval. Ind. metalurgică, chimică, textilă, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a tutunului și alim. (zahăr, rom). Stațiune balneară. Universitatea Oriente (1947). Catedrală în stil colonial (1522). Biserica San Francisco (sec. 16) și fortăreața Castillo del Morro, declarată (în 1997) în Patrimoniul cultural universal. Fundat în 1514 de Diego Velásquez de Cuéllar (primul guvernator al Cubei) pe un alt loc, situat la câțiva km de vatra actuală, care datează din 1522. Capitala Cubei până în 1589.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO DE GUAYAQUIL v. Guayaquil.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO DE LOS CABALLEROS, oraș în N Rep. Dominicane, situat pe Rio Yaque del Norte, la 56 km S de Puerto Plata; centrul ad-tiv al provinciei Santiago; 365,4 mii loc. (2002). Piață agricolă pentru tutun, cafea, cacao, fructe tropicale, trestie de zahăr ș.a. Ind. prelucr. a lemnului (mobilă) și tutunului (țigarete), pielăriei, farmaceutică, jucăriilor (păpuși) și alim. (rom, produse lactate). Universitate catolică (1962), Universitate politehnică (1974). Parcul Duarte. Catedrala Santiago el Mayor. Fundat, probabil, de Cristofor Columb în 1494 sau de fratele acestuia, Bartolomeu Columb, în 1495, fiind printre primele așezări din America. În 1504, 30 de cavaleri (caballeros) din Ordinul Sf. Iacob (Santiago) s-au stabilit la Santiago, denumind așezarea S. de la C. Orașul a fost ruinat de cutremurele din 1562 și 1842 și mistuit de incendiul din 1863, fiind refăcut de fiecare dată.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTIAGO DE VEGA v. Spanish Town.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTO DOMINGO DE LOS COLORADOS, oraș în NV Ecuadorului, la poalele de V ale Cordillerei Andine, la V de Quito; 200,4 mii loc. (2001).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAN TOMÉ DE GUYANA v. Ciudad Guyana.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNCRAIU DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată în lunca și pe terasele de pe dr. râului Mureș, la poalele colinelor Mădărașului; 6.500 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul Nazna). În satul S. de M., menționat documentar în 1293, se află o biserică din sec. 12 (azi biserică reformată), zugrăvită în anul 1900, și o biserică romano-catolică din sec. 14, cu tavan casetat și pictat în sec. 18, iar în satul Nazna, o biserică ortodoxă, construită în anii 1991-1993.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNGEORGIU DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată pe stg. văii Mureșului; 8.239 loc. (2005). Expl. de gaze naturale. Satul S. de M. apare menționat documentar în 1332. Stațiune balneoclimaterică de interes local, cu climat de cruțare și izvoare minerale clorurate, sodice, iodurate, sulfuroase recomandate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, ginecologice etc. Castel (1870), în satul S. de M.; biserică reformată (1791), în satul Cotuș. Stejari seculari ocrotiți.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNGEORGIU DE PĂDURE, oraș în jud. Mureș, situat în pod. Târnavelor, în zona de confl. a râului Cușmed cu Târnava Mică; 6.635 loc. (2005). Stație de c. f. Expl. de gaze naturale. Expl. și prelucr. lemnului. Centru de confecționare a obiectelor împletite din paie. În arealul orașului, pe vatra fostului sat Bezidu Nou, a fost realizat (1984-1986) un lac de acumulare. Aici se află un arboret ocrotit, în care se remarcă un conifer din fam. cupresacee originar din America de N. Chamaecyparis lawsoniana. Pe terit. orașului S. de P. a fost descoperit un depozit de bronzuri datând din prima Epocă a fierului, iar în perimetrul satului Bezid, vestigiile unei așezări din sec. 4, în care s-au găsit vase din sticlă, o fructieră, un pieptene de os ș.a. S. de P. apare menționat documentar în 1333. Declarat oraș la 22 oct. 2003. Biserică din sec. 14 (azi biserică reformată), în stil gotic, renovată în 1760 și 1935, precum și un castel (1809) în stil neoclasic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNMIHAIU DE CÂMPIE, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în N colinelor Comlodului; 1.630 loc. (2005). Halte de c. f. (în satele S. de C. și Brăteni). Nod rutier. Satul S. de C. apare menționat documentar în 1329. În satul Sălcuța, atestat documentar în 1329, se află biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 17), cu picturi interioare executate în 1779 (în altar) și 1788 (în naos și pronaos).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNTANA DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată în lunca și pe terasele Mureșului, la poalele colinelor Mădărașului, pe râul Iceni; 4.459 loc. (2005). Produse lactate. În arealul satului S. de M. a fost descoperită (1903) o necropolă de înhumație (sec. d. Hr.) în care s-au găsit vase ceramice din pastă cenușie fină, fibule, catarame, mărgele de chihlimbar sau din sticlă colorată, pahare din sticlă ș.a. Inventarul recuperat, specific perioadei cuprinse între mijlocul sec. 3 și mijlocul sec. 5, a dat numele culturii materiale S. de M., cu o arie largă de răspândire, respectiv pe toată suprafața României (cu excepția Dobrogei), precum și în afara frontierelor țării, până în C. Panonică și până în stepele pontice și Crimeea. Expresie a mai multor componente etnice, geto-sarmatice, geto-dacice ș.a., S. de M. s-a dezvoltat pe parcul mai multor faze și cu o serie de aspecte și variante regionale. În satul S. de M., atestat documentar în 1332, se află o biserică din sec. 13-14 (azi biserică reformată), cu un turn ridicat în 1930 și cu picturi murale interioare de la sfârșitul sec. 14.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIERRA DE GREDOS, culme muntoasă în Spania central-vestică, la SV de Sierra de Guadarrama. Lungime: 150 km. Alt. max.: 2.592 m (Pico de Almanzor). Păduri mixte.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIERRA DE GUADALUPE, culme muntoasă în Spania Centrală, între Tajo și Guadiana, la V de Montes de Toledo. Alt. max.: 1.736 m (Cabeza del Moro). Păduri mixte.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIERRA DE GUADARRAMA, lanț muntos în partea central-nordică a Spaniei, la NV de Madrid. Lungime: 180 km. Alt. max.: 2.430 m (Pico de Peñalara). Alcătuit din roci cristaline. Pe înălțimi, păduri de foioase și mixte.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIERRA DE PERIJA [períha], culme muntoasă în N Anzilor, la granița Columbiei cu Venezuela, în V L. Maracaibo. Alt. max.: 3.750 m (Cerro de las Tetas).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIERRA NEVADA DE SANTA MARTA, masiv muntos în extremitatea de N a Columbiei, între culmile Anzilor și M. Caraibilor, acoperit cu păduri tropicale până la c. 2.200 m alt. Alt. max.: 5.775 m (Pico Cristóbal Colón, cel mai înalt din țară). Zăpezi persistente și mici ghețari la peste 3.000 m alt.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIGISMUND I DE LUXEMBURG, rege al Ungariei (1387-1437), rege (din 1410) și apoi împărat (1437) german și rege al Boemiei (1419-1421, 1436-1437). Înfrânt în campania din 1395 de către domnul Moldovei, Ștefan I. Unul dintre conducătorii cruciadei împotriva turcilor, încheiată prin înfrângerea de la Nicopole (1396). Ca rege al Boemiei a susținut lupta Papalității împotriva husiților. A încheiat cu Polonia tratatul de la Stará Lubovńa (1412) și a anexat Severinul (1419); s-a aflat în bune relații cu Mircea cel Bătrân și Dan II în vederea luptei antiotomane.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SILIVAȘU DE CÂMPIE, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în zona de contact a colinelor Comlodului cu cele ale Mădărașului, pe cursul superior al râului Șaeș; 1.221 loc. (2005). Nod rutier. Satul S. de C. apare menționat documentar în 1329. Bisericile de lemn Adormirea Maicii Domnului (1662, refăcută și pictată în 1842) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 17), în satele S. de C. și Fânațele Silivașului.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIRE, JE N’AVAIS PAS BESOIN DE CETTE HYPOTHÈSE (fr.) sire, n-aveam nevoie de această ipoteză – Răspunsul lui Laplace la întrebarea lui Napoleon de ce n-a amintit de Dumnezeu în lucrarea sa „Mécanique céleste”.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOCIETATEA DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA, organizație națională, cu caracter umanitar. Înființată în 1876, în scopul de a contribui la apărarea sănătății și vieții oamenilor, la dezvoltarea continuă a spiritului de solidaritate și întrajutorare umană în rândul populației, la aplicarea în viață a principiilor rezultate din convențiile internaționale ale Crucii Roșii. Face parte din Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOCIETATEA DE MÂINE, revistă pentru probleme sociale și economice, apărută trimestrial la Cluj (1924-1940) și apoi la București (1940-1945). Editor și redactor-șef: Ion Clopoțel. A dezbătut în paginile ei probleme sociale, economice, politice, juridice, literare și culturale. A avut colaboratori de marcă, printre care: M. Ralea, P. Andrei, N. Bagdasar, C. Rădulescu-Motru, E. Isac, A. Cotruș, M.R. Paraschivescu, G. Bogdan-Duică, L. Rusu, O. Ghibu, S. Pușcariu, S. Mehedinți, T. Vianu, D. Gusti, o. Goga, G. Galaction, Gh. Vâlsan, Th. Capidan, Șt. Pașca, P. Pandrea.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOCIETATE INTERNAȚIONALĂ DE MUZICĂ CONTEMPORANĂ (S.I.M.C.), organizație fundată în 1922 la Salzburg, având ca scop susținerea creației contemporane. Multiple filiale naționale, inclusiv în România.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOFRONIE DE LA CIOARA (sec. 18, n. Cioara, azi Săliștea, jud. Alba), militant pentru ortodoxie în Transivania. Preot în satul natal. Rămas văduv, s-a călugărit, probabil la mănăstirea Cozia (Țara Românească), după care s-a reîntors la Cioara, unde a întemeiat un schit în hotarul satului, în care învățau copiii din satele învecinate. Între anii 1759 și 1761 îl aflăm în fruntea unei mișcări populare de apărare a credinței ortodoxe, care s-a extins în tot Ardealul, până în Maramureș. La 14-18 febr. 1761 a convocat un mare „sinod” de preoți și mireni la Alba Iulia, în cadrul căruia s-au formulat mai multe revendicări cu caracter religios, social și național, înaintând un memoriu în acest sens Curții imperiale din Viena. După o întâlnire cu generalul Nikolaus Adolf de Buccow, trimisul împărătesei Maria Tereza și comandant al forțelor militare din Transilvania, s-a refugiat în Țara Românească, unde a ajuns egumen la schitul Robaia (dependent de mănăstirea Argeș). În 1955 Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat (prăznuit la 21 oct.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOPORU DE CÂMPIE, sat în com. Frata, jud, Cluj, menționat documentar în 1213. Aici au fost descoperite un cimitir daco-roman din sec. 2-3 și o importantă așezare daco-romană din sec. 5.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TERESA D’ÁVILA DE JESUS [terésa davíla de hesús] (pe numele laic Teresa Sánchez de Cepeda y Ahumada) (1515-1582), călugăriță, prozatoare spaniolă. Reformatoare a Odinului carmelitelor. A întemeiat aproape douăzeci de mănăstiri în Spania. Alături de Ioan al Crucii, marchează momentul cel mai semnificativ al misticii spaniole. Prima femeie care a dobândit, în 1970, statutul de Doctor al Bisericii. Proză cu caracter autobiografic și ascetic („Calea perfecțiunii”, „Castelul lăuntric” sau „Sălașele” – capodopera sa, „Cartea întemeierilor”), într-un limbaj de mare simplitate și naturalețe. Canonizată (1622).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TOUT FLATTEUR VIT AU DEPENS DE CELUI QUI L’ÉCOUTE (fr.) lingușitorul trăiește pe seama celui care-l ascultă – La Fontaine, „Le corbeau et le renard”. Înfumurații se lasă flatați fără să bage de seamă că laudele ce li se adresează sunt interesate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLON D’INGRES (fr.) vioara lui Ingres – Pictorul Ingres avea ambiția de a fi socotit, fără să fie, un mare violonist. Violon d’Ingres, pasiune puternică pentru o îndeletnicire străină vocației.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

asociație naturală de roci, (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.), totalitatea rocilor care apar într-o reg. și care au provenit dintr-o aceeași sursă (magmă parentală). A. n. r. magmatice grupează roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintr-un lanț vulcanic), care se înrudesc prin proprietățile lor; 2. (sedim.), totalitatea dep. care se acumulează succesiv într-un baz. de sedimentare și într-o anumită etapă a evoluției sale. A. n. r. sedimentare oferă indicații asupra condițiilor tectostructurale în care a fost plasat baz. (zonă de craton sau zonă de orogen, zonă de rift, zonă de subducție, zonă de coliziune) și asupra paleomediilor de sedi-mentare. Flișul, molasa constitue a. n. r. plasate în bazine mobile din zone de subducție. Sin. asociație litologică.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bazin de sedimentare, (engl.= sedimentary basin) arie depresionară a scoaței terestre delimitată de zone mai ridicate, in care se pot acumula sedimente. B.s. poate fi situat într-o reg. continentală (b. lacustru) sau in dom marin-oceanic
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bioturbație, structuri de ~ (engl.= bioturbation) (sedim.), procese prin care org. animale prelucrează și modifică substratul lor natural generând noi structuri sedimentare. După mediul și locul de conservare a activităților biotice, se disting structuri de b. superficiale (→ bioglife) și structuri profunde, cu dezvoltare verticală, vizibile pe supr. secțiunii transversale a stratelor cu b. Structurile de b. sunt realizate de org. litorale, neritice și batiale, iar poziția în strat și dimensiunile lor sunt utilizate pentru reconstituirea mediilor de sedimentare.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

canal de alimentare, (engl.= supply channel) 1. calea de acces a lavelor în timpul erupției vulcanice, care se dezvoltă sub terminația craterului și face legătura dintre acestea și cuptorul vulcanic (camera magmatică). C.a. are o dispoziție verticală, înclinată sau uneori prezintă ramificații; secțiunea sa este circulară sau eliptică, cu tendință de aplatizare în adâncime. C.a. poate fi umplut cu lavă topită, material piroclastic sau o brecie vulcanică. Sin. coș vulcanic; 2. c. de eroziune (sedim.) megastructură sedimentară realizată prin acțiunea unui curent puternic de apă asupra substratului. Un c.a. trunchiază laminele sau stratele orizontale în care s-a încastrat și este, de regulă, colmatat cu material terigen.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

canal de etiaj, (engl.= stream channel) porțiunea de canal din albia minoră a unui râu prin care scurgerea se face permanent; c.e. nu este delimitat lateral; Sin. talveg.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

caneluri de eroziune (pl.), (engl.= flute casts) urme lăsate de un curent acvatic în patul său lutitic. C.e. sunt depresiuni erozionale asimetrice, mai adânci spre direcția din care curge curentul și cu vârful în formă de U sau V îndreptat în acest sens; se conservă frecvent sub formă de mulaje în baza stratelor de gresii din formațiunile de fliș și molasă și se utilizează la reconstituirea direcțiilor de paleocurent. Sin. flute marks. V. și mecanoglife.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cimentare, zonă de ~, (engl. = cimentation, ~ zone) → alterare.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

clasticitate, indice de ~, (engl.= clasticity index) (sed.), parametru granulometric al unui dep. sedimentar determinat de diametrul celei mai mari particule constituente. I.c. – calculat prin intermediul curbei cumulative – corespunde percentilului de 1%; se măsoară în unități phi și se notează cu C.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

con de bazin, (engl. = basin fan) → low stand systems tract.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

con de dejecție, (engl.= alluvial fan) formă morfologică rezultată din materialul transportat de un torent și depus la gura canalului de scurgere al acestuia când panta scade sensibil. Are forma unui sector de con și este format din material grosier cu sortare slabă.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

con de taluz, (engl. = slope fan) → low stand systems tract.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

covor de tracțiune, (engl.= tractive current) sectorul din baza unui curent de apă sau aer, caracterizat printr-o mare densitate a elementelor transportate. C.t. se interpune între curent și patul său, protejându-l pe acesta din urmă de eroziune; în cadrul c.t. clastele sunt deplasate prin variate moduri de transport: rostogolire, saltație și suspensie densă.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

crăpături de contracție, (engl.= desication craks) , forme caracteristice unui sediment pelitic exondat și supus unui proces rapid de uscare; prin contracția sedimentului, ca urmare a evaporării apei, la supr. sa apare o rețea de crăpături cu forme poligonale (de unde și denumirea de c.), ortogonale și, mai rar, hexagonale și circulare. C.c. se individualizează la interfața sediment – aer sub forma unor șanțuri centimetrice cu tendința de închidere în profunzime. Asemenea structuri indică perioade secetoase. O formă particulară a c.c. o reprezintă c. de uscare. Sin. septarii.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

curbă de frecvență, (engl.= frequency curve) (sedim.), forma de reprezentare a distribuției granulometrice a unui sediment sau a unei roci prin aprecierea frecvenței întregului spectru de dimensiuni ale particulelor ce alcătuiesc un anumit volum (de sedimente sau roci) într-un sistem de coordonate. C.f. simplă are formă de clopot cu concavitatea în jos și rezultă prin unirea punctelor care indică frecvența granulelor (în ordonată) ale căror dimensiuni (în abscisă) marchează limitele claselor granulometrice. V. și curbă cumulativă.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

curent de turbiditate, (engl.= turbidity current) masă constituită din material clastic neomogen, care se deplasează gravitațional pe pantele înclinate ale baz. oceanic. C.t. sunt unidirecționali și prin puterea lor de eroziune provoacă, în substrat, canioane submarine. Ei se propagă pe zeci și sute de kilometri distanță și transportă cantități considerabile de material pe care-l depun sub forma → turbiditelor. Sunt generați de curgeri gravitaționale sau cutremure submarine și reprezintă o formă a transportului în masă al sedimentelor clastice. În funcție de densitate și viteză, se disting c.t. cu densitate ridicată și viteză mare și c.t. cu densitate scăzută și viteză mică. V. și curgeri gravitaționale.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

curenți de convecție (pl.), (engl.= convection current) curenți sublito-sferici cu trei ramuri, una ascendentă, una suborizontală și una descendentă. C.c. antrenează în mișcarea lor materia subcrustală pe care o aduc la temperaturi ridicate; în ansamblu, ei alcătuiesc celulele de convecție – ramura lor ascendentă alimentează dorsalele medio-oceanice (zone de rift), iar ramura descendentă este paralelă cu planul Benioff și se află în dreptul zonelor de subducție.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

energie de bazin, (engl.= basin energy) (sedim.), starea de agitație a unui mediu acvatic determinat de frecvența și intensitatea cu care valurile și curenții controlează procesele de transport și acu-mulare a sedimentelor în acel mediu. În lagune și mări adânci e.b. este considerată scăzută, iar în zonele litorale și pe șelful intern, ridicată.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

indice de stratificație, (engl.= stratification index), (sedim.), parametru stratonomic care indică numărul de strate din cadrul unei unități metrice (de regulă, „pe metru”).
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

limb de agradare, (engl.= aggradation limb) → high stand systems tract.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mediu de sedimentare, (engl.= depositional environment) dom., zonă sau areal caracterizat printr-un complex de factori fizico-chimici și biotici care controlează procesul de sedimentare dintr-un anumit loc și dintr-un anumit moment. Astfel, în raport cu poziția sa față de principalii factori externi, apa, aerul și gheața, se poate vorbi de m. subacvatic, m. subaerian și m. glaciar; în raport cu marile unități de relief și agenții care îl modelează, se disting: m. continental (lacustru, fluviatil, paludal, spelean, deșertic, glaciar), m. de tranziție (deltaic, lagunar, de estuar) și m. marin și/sau oceanic (în care se disting diferite zone de sedimentare: litorală, neritică, batială, abisală, hadală). Fiecare m.s. se caracterizează printr-o asociație de sedimente cu trăsături granulometrice, morfometrice, litologice și structurale specifice. V. și sistem depozițional.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ochi de pasăre (sedim.), (engl.= bird’s eye) structură internă a lutitelor argiloase sau calcaroase determinată de precipitarea calcitului în porii formați prin degazeificarea și deshidratarea sedimentului inițial (pori „fenestrali”). Forma asimetrică, triunghiulară, a acestora și alinierea lor în strat, întotdeauna cu vârful în sus, conferă acestor structuri un caracter → geopetal, prin care s-ar putea recunoaște poziția normală sau răsturnată a stratelor care le conțin. Sin. ochi de calcit, structuri fenestrale.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pavaj de deflație (sedim.), (engl.= desert pavement) acumulări de bolovănișuri și pietrișuri angulare (→ dreikanter), cu fețe lustruite sau lăcuite, rămase în loc după îndepărtarea prin → deflație a fracțiunilor granulometrice medii și fine.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pălărie de fier, (engl.= ironstone cap) acumulare locală de hidroxizi și oxizi de fier, care apare în procesul de alterație supergenă în zona zăcămintelor primare de sulfuri sau carbonați și oxizi de fier. Caracteristice pentru p.f. sunt min. primare relicte (galena, blenda, calcopirita, bornitul, tetraedritul, molibdenitul) și min. secundare care imprimă culoarea p.f.; asociația hematit, limonit, sulfați imprima culori de galben, brun, maro, roșu; asociația carbonați, sulfați, silicați dau culorile verde, albastru; oxizii și hidroxizii de mangan pot da culoarea neagră etc. V. și scoarța de alterare
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

perle de cavernă (pl.), (engl.= cave pearl, cave pisolite) pisolite formate prin precipitare din soluții agitate, după căderea picăturilor din tavanul peșterilor, în aceleași mici bazinete sau depr. în care granulele de diferite origini devin centri de cristalizare pentru carbonatul de calciu (calcit, rar aragonit).
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pistă de reptație, (engl.= repichnia) → bioglife.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

poligon de contracție, (engl.= poygonal cracks, dessication polygon) → crăpături de con- tracție.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

poligon de frecvență, (engl.= frequence polygon) → curbă de frecvență.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

profil de sol, → sol.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

proveniență, indice de ~ (sedim.), (engl.= provenance index) parametru petrografic apreciat pe baza conținutului de cuarț (Q), feldspați (F), fragmente de roci (litice-L) și utilizat drept criteriu de clasificare a gresiilor (după Pettijohn). Astăzi, este folosit și pentru reconstituirea → ariei sursă a depozitelor siliciclastice. V. și maturitate.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

punct de echilibru (sedim), punctul din lungul unui profil în care rata schimbărilor eustatice este egală cu rata subsidenției . P.e. separă zonele de înălțare și de coborâre ale nivelului de bază.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

râuri de pietre (pl.), → periglaciar.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

regim de curgere a curentului (sedim.), (engl.= flow regim) parametru al unui curent eolian sau acvatic apreciat prin formele de fund care se nasc în patul său. Se pot distinge r.c.c. inf., când energia curentului este mică și se trece progresiv de la un pat neted la un pat cu microondulații și macroondulații, și r.c.c. sup. materializat printr-un pat plan.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rid de dragaj, (engl.= groove marks) urmă liniară continuă, gene-rată de un obiect transportat de un curent de apă pe supr. slab coezivă a unui sediment lutitic.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ritm de sedimentare, unitate sedimentologică caracterizată prin succesiunea a doi sau mai mulți termeni litologici (AB, ABC, ABCD etc.) în cadrul unei serii sedimentare. Genetic, se disting: r.s. complete – ABCDE (rezultate din procese de sedimentare care s-au desfășurat normal și complet în anumite intervale de timp) și r.s. incomplete sau accidentale – fără termeni intermediari sau finali – ABC, BCD, ABD etc., reflectând întreruperea din diverse cauze (pulsații în baz., eroziune intraformațională etc.) a procesului de sedimentare. V. și cuplu. Sin. ciclu de sedimentare.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

scoarță de alterare, (engl.= weathering crust) → alterare.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suprafață de inundare marină, (engl.= FS-flooding surface) în strat. secvențială exprimă un hiatus minor de eroziune submarină sau nondepunere, care separă unități depoziționale la nivel de cortegiu sedimentar. S.i.m. se formează imediat după un moment de înălțare a nivelului de bază, simultan cu creșterea adâncimii apelor.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suprafață de maximă inundare, (engl.= MFS-maximum flooding surface) în strat. secvențială exprimă un orizont de condensare, bogat în substanță organică, aglomerări de bioclaste, glauconit și fosfați; s.m.i. separă un eveniment regresiv de unul transgresiv.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suprafață erozională de transgresiune, (engl.= TSE-transgressive surface of erosion) în strat. secvențială este o supr.de mică amplitudine generată de înălțarea lentă a nivelului mării (de bază) cu efect erozional asupra vechilor depozite litorale. suprafață de transgresiune, (engl.= TS – transgressive surface) în strat. secvențială exprimă prima supr. de inundare, deasupra regresiunii maxime, prin care debutează un cortegiu sedimentar transgresiv; coincide și cu o limită de secvență depozițională (→ SB1).
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suprasarcină, 1. presiune de ∼ , (engl.= overload) presiunea din spațiul interstițial al unui sediment exprimând diferența dintre presiunea hidro-statică și presiunea efectivă la contactul dintre granule; 2. structuri de ∼ (sedim.), structuri interne ale rocilor sedimentare determinate de tasarea locală și diferențiată a sedimentelor inițiale aflate în stare plastică; creșterea treptată a p.s. generează deformări hidroplastice, apariția pungilor și pernelor de lichefiere, incluziuni discordante de sedimente fluidizate și lichefiate (→ dike clastic). Sin. load cast (engl.).
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

urme de dragaj, (engl.= groove cast) mecanoglife liniare, conti-nue, generate de obiecte transportate de un cu-rent deasupra unui sediment lutitic slab coeziv. U.d. îmbracă forma șanțurilor și ridurilor de d. și servesc, în formațiunile în care se conservă, la reconstituirea direcțiilor de paleocurent.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

urme de eroziune (sedim.), (engl.= scour marks) depr. erozionale alungite produse la partea sup. a unui strat lutitic argilos și alungit în direcția curentului care le-a generat. După originea și morfologia lor, u.e. pot fi → caneluri de eroziune, u. semilunare, u. meandrate, u. longitudinale, u. transversale. Conservate pe supr. unui strat de gresie, se mai denumesc → mecanoglife. Sin. turboglife.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

urme de impact (sedim.), (engl.= tool marks) → mecanoglife liniare discontinui generate de obiecte (claste, bioclaste) rulate sau săltate deasupra unui sediment lutitic, slab coeziv. Ele se conservă sub forma unei depr. simetrice sau asimetrice, dispuse în sensul de curgere a curentului, la partea sup. a unui strat. După originea lor pot fi: u. de înfigere, u. de ricoșare, u. de saltație.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

valuri de nisip (sedim.) (pl.), (engl.= sand wave) megaondulații cu lungimi mai mari de 60 cm, formate de curenții acvatici puternici la supr. unor sedimente din râuri și mări de mică adâncime. Crestele lor sunt drepte sau sinuoase și orientate transversal față de direcția curentului; flancul anter. este abrupt, iar cel poster. este lin. variolite, (engl.= variolitic) bazalte bogate în → sferulite (agregate fibros-radiare alcătuite din cristale aciculare de plagioclazi și piroxeni); v. se formează în zonele marginale ale → pillow-lavelor și rezultă în urma devitrificării maselor de sticlă vulcanică.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACTIVITATE AERIANĂ (DE ZBOR) totalitatea acțiunilor și operațiunilor de zbor efectuate într-un interval de timp pe un aerodrom, aeroport sau teren de zbor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ADÂNCIMEA FORMAȚIEI DE AVIOANE distanța în sensul de zbor dintre avionul din câmpul formației și cele care încheie formația.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALARMĂ (DE LUPTĂ) AERIANĂ acțiune prin care trupele, celelalte formațiuni de apărare, unități economice, etc., sunt înștiințate despre pericolul unui atac sau lupte aeriene, necesitând luarea unor măsuri de protecție și de luptă. La A.D.L.A. participă trupe de uscat, apărarea antiaeriană a teritoriului, aviația militară și garda națională care iau măsuri de respingere a atacului aerian inamic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ARMAMENT DE PE AVIOANE (ELICOPTERE), totalitatea mijloacelor de luptă aflate în dotarea unei aeronave de luptă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTONOMIE DE ZBOR timpul maxim de zbor al unei aeronave cu consumarea completă a combustibilului din rezervoare sau distanța maximă până la care se poate deplsa o aeronavă fără a avea nevoie să se alimenteze. A.D.Z. depinde, în general, de cantitatea de combustibil, de încărcătura aeronavei și de regimul de zbor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AXĂ DE ORIENTARE coordonată solidară cu o aeronavă și a cărei poziție definește orientarea acesteia în spațiu, fiind utilă studierii mișcării unui vehicul aerian în jurul centrului său de greutate, axele principale de inerție fiind admise ca axe de orientare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BAZĂ TEHNICĂ DE AVIAȚIE unitate tehnică de aviație organizată în vederea menținerii permanente în stare de disponibilitate a aerodromurilor (de bază, de manevră, de rezervă) de care dispune o unitate de aviație, precum și a echipajelor altor unități aterizate pe aerodromurile pe care le deservesc. B.T.D.A. este stabilă pe aerodromurile deservite.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBĂ DE AVIAȚIE mijloc de luptă de aviație, constând din încărcătură explozivă (clasică sau nucleară), incendiară, luminoasă sau chimică, introdusă într-un înveliș aerodinamic prevăzut cu ampenaje pentru stabilizare. Bombele de aviație sunt construite într-o gamă largă de calibre și sunt lansate din aeronave prin procedee diferite (zbor orizontal, picaj, cabraj). Bombele de aviație pot fi: fugase, ale căror efect principal constă în acțiunea presiunii crescute în momentul exploziei, iar secundar, în acțiunea schijelor, fiind utilizate pentru nimicirea lucrărilor și instalațiilor militare și pentru lovirea forței vii și mijloacelor tehnice de luptă adăpostite, având un calibru cuprins între 50-100 kg, raza lor de acțiune depinzând de coeficientul de rezistență al mediului în care cade bomba și de greutatea substanței explozive din aceasta; brizante, care au ca efect principal producerea de schije și ca efect secundarsuflul exploziei, sunt utilizate pentru lovirea forței vii neadăpostite sau aflate în adăposturi de tip ușor, pentru lovirea avioanelor la sol, a stațiilor de radiolocație, a artileriei antiaeriene și a altor obiective cu protecție redusă, fiind lansate din casete în care se dispun 8-15 bucăți cu calibrul de 2-30 kg; antitanc, cu efect perforant și cumulativ, utilizate împotriva tancurilor, transportoarelor blindate și a altor mașini de luptă blindate, putând străpunge blindaje cuprinse între 30-200 mm (la lovire directă), fiind lansate din casete în care sunt dispuse 30-50 bucăți, având calibrul de 2,5-10 kg; chimice, care au ca efect infectarea atmosferei, a terenului și a obiectivelor de pe el cu vapori, ceață sau picături de substanță toxică de luptă, în scopul vătămării forței vii sau a îngreunării acțiunilor de luptă ale trupelor inamice, având calibrele cuprinse între 5-500 kg, din care 45-60% din încărcătură este chimică, iar restul exploziv; incendiare, încărcate cu amestec incendiar (termit, electron, amestecuri incendiare de tip napalm) destinat incendierii obiectivelor industriale, depozitelor, construcțiilor, mijloacelor tehnice de luptă, putând fi de calibru mic (până la două kg, încărcate cutermit și având corpul fabricat din electron, fiind aruncate mai multe o dată, zeci de bucăți, cu ajutorul unor casete, creând focare de incendiu mici și numeroase) și de calibru mare (până la câteva sute de kg, încărcate cu amestec incendiar vâscos care se aprinde prin explozie și crează focare de incendiu mari); cu napalm, bombe incendiare având corpul din masă plastică sau din tablă și ca încărcătură un amestec incendiar vâscos care se aprinde de la un amestec pirotehnic având rolul de a rupe capul bombei, fie de la bucățele de fosfor alb introduse în amestecul incendiar, putând fi de calibru mic (încărcătura de 5-10 l) sau de calibru mare (100-800 l); luminoase, încărcate cu un amestec pirotehnic care în timpul arderii produce o iluminare puternică, fiind lansate din aeronavă cu o parașută care asigură o cădere lină și luminarea terenului timp de câteva minute, corespunzător calibrului bombei, utilizându-se în timpul executării misiunilor de cercetare aeriană prin fotografiere noaptea sau pentru iluminarea terenului în cazul executării misiunilor de bombardament noaptea, având un calibru de 50-500 kg; fumigene, destinate orbirii inamicului, pentru mascarea trupelor proprii sau pentru semnalizarea prin fumul creat de încărcătura de luptă, având calibrul de 100-500 kg; încărcate cu diverse materiale de propagandă, au un dispozitiv de împrăștiere a acestora, suprafața de împrăștiere depinzând de înălțimea de lansare, numărul de bombe, greutatea acestora și intensitatea vântului, calibrul lor fiind de 50-150 kg. Bomba atomică (sau nucleară), produce prin explozie efecte de distrugere combinate mari, determinate de unda de șoc a exploziei, emisiunea de lumină, radiația penetrantă, infectarea radioactivă și de fluxul electromagnetic asupra oamenilor, mijloacelor tehnice de luptă, clădirilor și instalațiilor, terenului. Este alcătuită din corpul bombei, încărcătură de material fisionabil (uraniu 235, plutoniu 239 etc.), încărcătură de exploziv care servește unirii maselor subcritice, unul sau mai multe focoase și un sistem de dispozitive pentru împiedicarea exploziei accidentale. Cantitatea de încărcătură fisionabilă este variabilă, calibrul lor ajungând până la echivalentul a câteva Mt. de trotil. Bomba nucleară echivalentă cu 20.000 de t trinitrotoluen este denumită bomba convențională cu fisiune; variante evolutive: termonucleară (cu hidrogen), cu californiu, cu cobalt, cu neutroni. Bomba termonucleară, folosește energia eliberată în reac țiile de fuziune a nucleelor ușoare, reacția termonucleară fiind amorsată de un focos atomic care asigură atingerea unei temperaturi de zeci de milioane de grade. Bomba termonucleară care folosește deuteriul se numește bombă cu hidrogen. Se mai utilizează amestecuri de deuteriu-tritiu sau litiu-tritiu în stare solidă. Energia degajată de explozia unei bombe termonucleare este cu trei-patru ordine mai mare decât cea a unei bombe convenționale cu fisiune. Bomba termonucleară cu californiu este de calibru redus (câteva zeci de tone echivalent de trotil, având drept încărcătură fisionabilă un izotop al californiului și este acționată obișnuit. Datorită neutronilor eliberați la explozie efecte mari se manifestă asupra personalului neadăpostit. Bomba termonucleară cu cobalt are corpul confecționat din oțel cu un conținut mare de cobalt, care la explozia încărcăturii nucleare devine radioactiv, particulele rezultate în urma evaporării învelișului bombei producând o infectare a terenului foarte puternică și persistentă. Bomba cu neutroni, este o minibombă termonucleară de calibrul aproximativ 1 Kt, având un focos special care utilizează elemente transuraniene (californiu) sau un lorsen miniaturizat de putere mare. Factorul destructiv esențial îl constituie fluxul de neutroni rapizi (cu o foarte mare energie) și razele gama, care în interacțiune cu atomii de hidrogen din celulele țesuturilor vii, distrug substanța activă și provoacă la personal boala de iradiere și moartea (sin. bombă cu radiație mărită).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BREVET DE APTITUDINE ȘI LICENȚĂ document eliberat de autoritățile aeronautice ale unui stat care conferă și certifică o calificare a unei persoane ca personal navigant profesionist, particular sau sportiv. Valabilitatea licenței variază de la o țară la alta, în general acordându-se pe un an de zile.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BULETIN METEOROLOGIC DE AVIAȚIE informare făcută periodic asupra condițiilor de stare a vremii dintr-un interval de timp trecut și asupra evoluției probabile a timpului pentru diferite perioade utilizând: temperatura, presiunea atmosferică, viteza și intensitatea vântului, nebulozitatea, fenomene hidrometeorologice (ceață, polei, lapoviță, ploaie, ninsoare). Servește navigației aeriene și este înmânat conducătorilor de zbor și echipajelor aeronavelor, fiind întocmit de către stațiile meteorologice care deservesc aviația militară sau civilă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BURDUF DE ÎMBARCARE pasaj articulat suspendat destinat deplasării pasagerilor din aerogară la aeronavă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BUSOLA DE AVIAȚIE instrument de orientare aflat la bordul aeronavelor care indică capul compas (v.), putând fi tip magnetic, giromagnetic sau giroinductiv. Indicațiile sale nu sunt influențate de magnetismul maselor metalice de pe aeronavă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CADRU DE PLIERE ramă metalică în formă de “U” cu ajutorul căreia se fixează husa voalurii parașutei în zona buclelor textile pentru introducerea suspantelor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALIBRUL BOMBELOR DE AVIAȚIE greutatea acestora calculată în kg sau t.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMERĂ DE ARDERE spațiu din structura motoarelor cu reacție în care are loc arderea substanțelor carburante (v.) în prezența comburantului (v.) necesar arderii. Camera de ardere se continuă cu ajutajul reactiv (v.). Parametri de performanță ai motorului depind de valoarea presiunii din camera de ardere.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CARACTERISTICĂ TACTICĂ DE ZBOR performanță de zbor ale unei aeronave care definește posibilitățile de îndeplinire a misiunilor de zbor sau de luptă (viteză, încărcătură de luptă, rază tactică de acțiune, autonomie de zbor, rază de viraj etc.).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CARNET DE ZBOR document având formatul unui caiet în care se găsește consemnată întreaga activitate de zbor (și lansări) a personalului navigant și sportiv. Carnetul de zbor conține date legate de: numărul zborurilor, durata acestora, tipul și seria sau numărul de înmatriculare al aeronavelor, aerodromurile pe care s-a zburat, scopul zborului etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTRU DE CONTROL REGIONAL ansamblu de încăperi dotate cu: aparatură necesară aranjării pe radiofaruri a benzilor de evidență a progresiunii zborurilor pe emițătoarele și receptoarele radio, rețele de comunicare internă și externă prin telefon și interfon, instalații de semnalizare, telex, telegrafie, fax, televiziune cu circuit închis, instalații de indicare, instalații de verificare, hărți video, goniometru, surse de alimentare cu energie electrică de bază și de rezervă, radare primare și secundare. Metoda de lucru se bazează pe divizarea funcțiunilor de planificare și execuție în cadrul fiecărei echipe de controlori. Calculatoarele electronice de care dispun sunt în legătură cu centrele de control alăturate.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTRU DE PRESIUNE punctul de aplicație al rezultantei forțelor pe care un fluid le exercită asupra unui profil (corp) suspendat în el total sau parțial.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURĂ DE SIGURANȚĂ echipament de protecție individuală care fixează corpul pilotului sau al pasagerului la decolare, aterizare, pe timpul zborului acrobatic sau de luptă, la trecerea printr-o zonă turbionară sau printr-un front de furtună, la aterizări și amerizări forțate, pentru a reduce riscurile unor accidentări.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CERC DE AEROMODELISM formă de organizare a practicării aeromodelismului pe lângă o casă a elevilor sau palat al copiilor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CERTIFICAT DE NAVIGABILITATE act oficial eliberat de o autoritate aeronautică atestând starea (bună) tehnică a unei aeronave (a celulei, motoarelor, instalațiilor și a echipamentului de bord) precum și aptitudinea aeronavei de a transporta pasageri sau mărfuri în bune condiții. Certificatul de navigabilitate se eliberează pe baza registrelor de clasificare a aeronavelor construite, echipate și aranjate după regulile registrului respectiv.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COMBINEZON DE ZBOR salopetă de protecție a organismului uman în timpul executării misiunilor de zbor și de luptă. În funcție de anotimp sau altitudine există variante multiple.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTROLOR DE TRAFIC AERIAN persoană calificată în urmărirea și dirijarea aeronavelor care participă la trafic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CORD DE TEMPORIZARE țesătură rezistentă de diferite mărimi care asigură progresivitatea deschiderii parașutei în vederea diminuării șocului mecanic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CORECȚIE DE DERIVĂ măsură luată pentru a menține aeronava pe traiectul de zbor în condițiile vântului lateral, urmărind anularea unghiului de derivă format de aeronavă și traiect sub influența vântului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COSTUM DE SUPRASARCINĂ îmbrăcăminte specială destinată protecției personalului navigant care zboară la viteze mari în straturile înalte ale atmosferei. Sin. Costum presurizat.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CRONOMETRU DE BORD instrument pentru măsurarea cu precizie a intervalelor de timp corespunzătoare duratelor producerii unor fenomene pe parcursul zborului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUCEA DE MALTA vechi aparat de zbor cu indicator în forma “Crucii de Malta” – semn al ordinului cavalerilor de Malta, legat la punctele în care putea apare un incendiu la bord cu ajutorul unor cabluri. În poziție normală crucea este albă, în cazul apariției incendiului sectorul se rotea și apărea crucea roșie.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CULOAR (DE ZBOR), rută aeriană destinată parcurgerii traseelor de zbor de aeronavele civile în vederea evitării coliziunilor aeriene și pentru o mai bună legătură radio între aeronave și punctele terestre de urmărire și control al traficului aerian sau destinată evoluției unor aeronave militare. Pentru aeronavele militare există: culoar de aterizare-decolare (porțiune a câmpului de zbor la aerodromuri fără pistă artificială, destinată pentru aterizare-decolare) și culoar de trecere prin zona de foc a rachetelor și artileriei antiaeriene (fâșie din zona de foc a unui sistem de apărare antiaerian prin care aviația proprie trebuie să treacă neapărat pentru îndeplinirea misiunilor, putând să treacă fără riscul de a fi lovită de apărarea antiaeriană proprie și a stânjeni acțiunea artileriei și a rachetelor antiaeriene. Acest culoar este stabilit prin cooperare de către artileria antiaeriană și aviație, cuprinzând măsuri de evitare a erorilor și recunoaștere, și are lărgimea de 30-40 km pe direcția de zbor a aviației).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DIRECȚIA DE LANSARE / PARAȘUTARE, traiectul optim pe care se înscrie o aeronavă în vederea lansării parașutiștilor sau a materialelor pentru atingerea zonei de aterizare propuse.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISC DE ATERIZARE / ȚINTĂ, placă circulară plată, de regulă electronică, dotată cu senzori care marchează rezultatul în centimetri față de performanța 0,00 m atinsă de un parașutist în proba de precizia aterizării. Discul care marchează performanța 0,00 m (centrul punctului fix) are diametrul de 3 cm.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPOZITIV DE LARGARE sistem de separare rapidă a voalurii parașutei principale, după o funcționare incorectă, pentru a asigura deschiderea corectă a parașutei de rezervă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPOZITIV DE LUPTĂ AL FORMAȚIILOR DE AVIOANE dispunere în zbor a avioanelor în scopul executării în comun a unei misiuni în deplină securitate a zborului, importante fiind pentru aceasta: distanța dintre avioane (măsurat în sensul frontului), adâncimea formației (măsurată în direcția de zbor de la primul la ultimul avion pe întregul dispozitiv de luptă), lărgimea formației (măsurată de front pe întregul dispozitiv de luptă), înălțimea formației (dată de măsurarea pe verticală a spațiului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de luptă folosite pentru celule sunt în: linie, diagonală, fir de avioane, pentru patrule – săgeată sau diagonală, pentru escadrile – săgeată, diagonală sau serpentină de patrule.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPOZITIV DE STABILIZARE suprafață textilă sau parașută cu rol de stabilizare a căderii libere a unui parașutist sau a unui tandem de parașutiști.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTANȚĂ DE ATERIZARE spațiul parcurs de o aeronavă care vine la aterizare, calculat din momentul începerii acestei faze de zbor de la altitudinea de 25 m (15 metri pentru aviația civilă), până la oprirea sa pe sol.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTANȚĂ DE DECOLARE spațiul parcurs de o aeronavă, calculat din momentul începerii fazei de decolare până la atingerea altitudinii de 25 m (15 m pentru aviația civilă).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTANȚĂ DE ZBOR traseul aerian parcurs de o aeronavă de la punctul de decolare la cel aterizare. Distanța maximă de zbor reprezintă traseul aerian parcurs cu folosirea integrală a combustibililor de la bordul aeronavei.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTRUGĂTOR DE PORTANȚĂ spoiler specializat montat lângă fuzelaj care descoperă la bracare o deschidere completă a aripii prin care trec fileurile de aer pe intrados (v.) producând scăderea portanței (v.) în zona respectivă, reducând efectul de hipersustentație, mărind capacitatea de frânare a aeronavei.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DURATA DE ZBOR timpul cât o aeronavă se poate menține în aer în condiții de securitate. Durata maximă de zbor este timpul maxim de menținere în aer a unei aeronave în condiții de securitate cu utilizarea integrală a combustibililor aflați la bord.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECHIPAMENT DE BORD ansamblul aparatelor, mecanismelor și instalațiilor de la bordul unei aeronave pentru controlul zborului, a navigației, a funcționării motorului și a aparaturii radio, electrice și de oxigen, a aparatelor de comandă și control de luptă (manșă, paloniere, levier de comandă a veleților, levierul de comandă al compensatorului, sistemul de prindere și declanșare al cablului de remorcaj, aparatul de emisie-recepție, instalația sau inhalatorul de oxigen.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECHIPAMENT DE MĂSURARE A DISTANȚEI sistem ce permite măsurarea spațiului dintre ipotenuza între aeronavă și stația de pe sol care poate transmite simultan cotele la 100 de aeronave cu o precizie de 3% din distanța măsurată.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECHIPĂ DE GAZE grup de persoane specializate în umplerea aerostatelor cu gaz.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCADRILĂ DE AVIAȚIE subunitate tactică de bază a aviației militare, compusă din patrule de aviație (v.) din aceeași categorie, fiind dotată cu personal navigant și tehnic care asigură pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă. Escadrila de luptă se dispune pe un aerodrom al unității din care face parte în raport cu situația tactică sau cerințele de dispersare, fiind capabilă să îndeplinească misiuni de luptă independente.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ETAPĂ DE ZBOR interval de timp în care se execută instruirea practică și antrenamentul în zbor al piloților și parașutiștilor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FACTOR DE SARCINĂ raport care indică de câte ori solicitarea în timpul unei evoluții este mai mare decât în zbor normal, suprasolicitarea excesivă putând duce la moartea pilotului. În calculi nu se iau factori de sarcină mai mari de 12.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FENOMEN DE OGLINDĂ miraj caracteristic zborului pe mare, fiind pozitiv (când razele soarelui vin dinspre apus, apa este percepută mai aproape decât în realitate) și negativ (când razele soarelui vin dinspre răsărit, apa este percepută mai departe decât în realitate).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FLOTILĂ DE AVIAȚIE unitate de aviație care grupează mai multe escadrile de aceeași categorie.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FORMAȚIE DE AVIOANE / ELICOPTERE, grupare de aeronave făcută în moduri diferite, în vederea îndeplinirii unei misiuni într-un dispozitiv unic. F.D.A. / E. pot fi: de acoperire, având misiunea de a acoperii celelalte F.D.A. / E. împotriva atacurilor prin surprindere ale aviației inamice. Aeronavele de acoperire zboară mai sus și mai în spate decât cele însoțite pe 1-2 eșaloane în dispozitiv larg și la distanțe care să asigure realizarea misiunilor aviației proprii și intervenția oportună în respingerea atacurilor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FORȚĂ SPECIFICĂ DE TRACȚIUNE produsul dintre presiunea de frânare a gazelor în secțiunea minimă a ajutajului și suprafața acestei secțiuni, raportat la debitul propulsantului care trece prin ea. Valoarea forței specifice de tracțiune este egală cu produsul dintre impulsul specific al motoarelor cu reacție (v.) și densitatea propergolului (v.).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FRONTUL UNDEI DE ȘOC loc geometric al punctelor atinse de unda de șoc, având formă conică în cazul deplasării unui corp printr-un fluid.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FURCA DE PILOTAJ dispozitiv rotativ anexat unui ax vertical fixat în sol, la care se atașează un mâner în formă de “D”. Furca de pilotaj permite unui aeromodel să zboare, nepilotat de sportiv, până la terminarea cobustibililor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GAMĂ DE ACROBAȚIE succesiune de figuri acrobatice aeriene impuse (lupinguri, viraje etc.).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GENERATOR DE HIDROGEN aparat care furnizează gazul necesar umplerii unor aerostate cu hidrogen.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GOL DE AER zonă din atmosfera terestră în care o aeronavă întălnește un curent de aer descendent puternic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GRUP DE AVIAȚIE unitate de aviație compusă din 2-3 escadrile, care intră în compunerea unei flotile de aviație.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GRUP DE CERCETARE – DIVERSIUNE, subunitate specializată, formată din 10-12 oameni, parașutați sau debarcați, infiltrați în spatele frontului, având misiuni cu un caracter deosebit: distrugeri de obiective importante și de căi de comunicație, infectarea cu substanțe chimice și bacteriologice a terenului, atmosferei și a surselor de apă, asasinarea sau răpirea unor persoane importante, capturarea de documente secrete, descoperirea unor obiective importante, indicarea țintelor și dirijarea aviației asupra acestora, înzestrarea și incitarea unor elemente de pe teritoriul adversarului pentru a comite acte de spionaj sau sabotaj, lansarea de zvonuri false etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTĂ are drept scop iluminarea terenului și a obiectivelor inamice pentru mărirea efectului acțiunilor de luptă pe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie și de infanterie, bombardamente aeriene. Se realizează cu proiectile de artilerie și cu bombe de aviație cu încărcătură luminoasă (pentru zone apropiate și de mică întindere) și cu rachete luminoase cu parașută. Această acțiune se execută corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte și poate fi: continuă, pe toată durata acțiunii de luptă și periodică, în anumite momente.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE DRUM instrument care înfățișează situația din punct de vedere al navigației, furnizând date legate de: drumul magnetic sau relevmenatl, capul magnetic obligat, capul magnetic real urmat, abaterea laterală față de un relevment sau un fascicol de direcție, indicații de pantă, indicații de sens “spre” și “de la” un radiofar, indicații de distanță.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE GLISADĂ clinometru lateral.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE PANTĂ instrument care indică înclinarea unei aeronave față de un plan orizontal. Indicatoarele de pantă pot fi cu pendul sau cu lichid. Se utilizează indicatorul de pantă longitudinală, care indică unghiul de urcare sau de coborâre a aeronavei, și transversală, care indică înclinarea laterală a avionului. Sin. clinometru sau înclinometru.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE PREZENTARE aparat de bord care prin intermediul unui ecran vizualizează harta rutei ce urmează a fi străbătută cât și alte elemente (poziția actuală a aeronavei, drumul real urmat, abaterea laterală, drumul de urmat, distanța către punctul obligat al traiectului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE RADIOLOCAȚIE, instalație din completul stației de radiolocație, care dă posibilitatea operatorului de radiolocație să aprecieze coordonatele spațiale ale obiectivelor de radiolocație. Există indicator de radiolocație: pentru determinarea distanței de la radiolocator la obiect; de observare radial-circular; pentru determinarea direcției spre obiect; de altitudine; pentru măsurarea înălțimii de zbor a țintelor aeriene.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE VIRAJ aparat giroscopic care indică viteza unghiulară de rotație a aeronavei în plan orizontal. Este utilizat în special în cadrul zborului fără vizibilitate, dar și pentru controlul calității zborului (corectitudinea manvevrării comenzilor în timpul virajului).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDICATOR DE VIRAJ ȘI GLISADĂ giroclinometru.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INEL DE PLAFON instalație compusă dintr-un cadru metalic sau de lemn de care este fixat un cablu pe scripeți de care este atașat un inel metalic cu diametrul de 0,8-1,20 m de care se prind suspantele și hamul unei parașute, putându-se exersa mișcări de așezare comodă în ham după deschiderea parașutei, manevrarea comenzilor pentru executarea virajelor cu parașuta, pilotarea parașutei cu ajutorul unghiurilor de fantă, deschiderea parașutei de rezervă, luarea poziției corecte pentru aterizare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INHALATOR DE OXIGEN aparat care furnizează echipajelor (și pasagerilor) o cantitate de oxigen dozată în timpul zborului la înălțimi mari, unde presiunea scăzută a aerului nu asigură respirația normală.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTALAȚIA DE DEJIVRARE ansamblu tehnic destinat înlăturării jivrajului (v.) de pe bordul de atac al palelor elicelor, de la prizele de aspirație, de pe aripi și suprafețe de comandă. Înainte de decolare dejivrarea se face cu ajutorul unor lichide de dejivrare cu care se stropește avionul. În aer se utilizează instalații cu: aer comprimat (în acest scop fiind montate pe bordurile de atac învelișuri de cauciuc care se deformează alternativ cu aer comprimat acționat de o pompă), rezistențe electrice (aflate în partea inferioară a bordului de atac) sau cu aer captat de la sistemul de presiune (compresoare cu turbină).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTALAȚIA DE ÎNĂLȚIME ansamblu tehnic cu rol de a asigura condițiile de viață și activitate normală a oamenilor în timpul zborurilor la înălțimi mari, protejându-i împotriva acțiunii presiunii scăzute, a insuficienței oxigenului și a temperaturilor mici.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTALAȚIA DE LANSARE ansamblu constructiv, de regulă mobil, pentru lansarea proiectilelor cu reacție și a rachetelor pe traiectoria dorită, putând fi amenajate pentru amplasare pe avioane sau elicoptere. Instalațiile de lansare pot fi: tip lacăt sau altă formă (din clasa celor de lungime zero).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTALAȚIA DE OXIGEN ansamblu tehnic care furnizează oxigen gazos la cererea echipajului și automat sau comandat pentru pasagerii cabinei în cazul dezetanșeizării cabinei. Instalația de oxigen poate fi utilizată n scopuri terapeutice pentru un număr limitat de pasageri.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTALAȚIA DE PROTECȚIE A ZBORULUI ansamblu complex de zbor destinat protecției zborului și a vieții pasagerilor și a echipajului, din această categorie făcând parte cele: de înălțime, de oxigen, antijivraj, antiincendiară și sanitară.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INTENSITATEA ACȚIUNILOR DE LUPTĂ ALE AVIAȚIEI numărul misiunilor executate cu o anumită categorie de aviație într-o zi de luptă sau într-o anumită perioadă, putând fi valabilă de la o zi la alta sau de la o perioadă la alta, depinzând de scopurile propuse, de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de luptă a personalului navigant, de timpul și condițiile meteorologice, de starea de asigurare materială a categoriei de aviație respective.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNĂLȚIME DE ZBOR distanța pe verticală a unei aeronave față de un punct de referință, care poate fi solul sau cota locului de dispunere a aparatului care determină altitudinea de zbor a țintei. Se disting: înălțimea de zbor barometrică (măsurată de altimetrul barometric față de suprafața izobarică considerată zero), înălțimea de zbor relativă (măsurată față de cota aerodromului de decolare), înălțimea de zbor adevărată (măsurată față de nivelul mării). În raport de cota reliefului, înălțimile de zbor se împart în: razante (între 15 și 50 m), mici (între 50 și 1000 m), medii (între 1000 și 4000 m), mari (între 4000 și 12.000 m) și stratosferice (peste 12.000 m). Înălțimea de zbor de siguranță se stabilește pentru securitatea zborului și variază în raport de diferite obstacole de pe traiectul de zbor: în zonele muntoase este de 400-500 m, în zonele de deal de 200-300 m, iar la șes 100-200 m. Înălțimea de zbor de apropiere este cea la care se execută manevrele de apropiere de aerodrom, în cazul zborului fără vizibilitate, sau de un obiectiv ce urmează a fi bombardat sau fotografiat.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCĂRCĂTURA DE BOMBE cantitatea de bombe care poate fi transportată la bordul unui avion în vederea îndeplinirii misiunii de luptă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCEPUTUL PARCURSULUI DE LUPTĂ reper caracteristic de pe sol, stabilit prin calculul la pregătirea unei misiuni de luptă, față de obiectivul care urmează a fi lovit cu o formație de avioane de vânătoare-bombardament sau bombardament, de la care încep manevrele de apropiere, vizare și atacul obiectivului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCERCARE DE ZBOR zbor efectuat în vederea obținerii unor date privind funcționarea unei aeronave sau a unor echipamente nou concepute și pentru calcularea fiabilității când se urmărește anduranța produselor testate. Încercarea de zbor se efectuează pe baza unui program de încercări de zbor aprobat. De regulă nu se montează pe o aeronavă neîncercată în zbor un motor care nu a fost omologat. O aeronavă poate obține certificatul de navigabilitate după parcurgerea satisfăcătoare a programului de încercare în zbor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNSOȚIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIAȚIE procedeu de acțiune folosit de aviația de vânătoare, care constă în acoperirea formațiilor celorlalte categorii de aviație împotriva atacurilor aviației de vânătoare inamice, prin zborul într-un dispozitiv de luptă comun. Acest procedeu se poate executa începând de la decolare pe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare de traiect. Modul de însoțire și realizarea dispozitivului de luptă comun sunt stabilite de comandanții unităților de aviație însoțite și însoțitoare, pe baza unui plan întocmit pe timpul pregătirii misiunii de luptă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LANSATOR DE BOMBE dispozitiv destinat lansării comandate a bombelor de pe avion asupra unui obiectiv sau în caz de avarie. Lansatorul de bombe poate fi comandat mecanic, electric sau automat. Lansarea bombelor se poate face în salvă sau în serie, câte una sau câte două.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LEGĂTURĂ DE COOPERARE relație organizată între armele de sprijin și între unitățile sprijinite (exemplu: aviație-marină), între unități care își coordonează eforturile pentru o misiune comună (exemplu desantul aerian și trupele care atacă frontal) precum și între unități vecine.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LICENȚĂ DE ZBOR permis eliberat de autoritatea aeronautică personalului navigant și sportiv pe o perioadă de timp determinată, obținut în baza unor examene teoretice și practice și a examinării medicale de specialitate.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIA DE POZIȚIE locul geometric al tuturor punctelor care pot reprezenta poziția aeronavei pe suprafața solului. În practică se folosesc: Ioxedronia, ortodrena, linia azimuturilor (revelmentelor) egale, linia distanțelor egale și linia diferențelor egale.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIE DE ATERIZARE linie imaginară, susținută de repere pe sol, paralelă cu direcția vântului, care trece printr-un punct fix, numit punct de aterizare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LOC DE ÎMBARCARE / DEBARCARE, totalitatea instalațiilor și amenajărilor dintr-un aeroport care asigură operațiunile de îmbarcare și debarcare a pasagerilor, mărfurilor, a trupelor etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LOVITURĂ DE AVIAȚIE acțiune de atac a aviației asupra unui obiectiv cu scopul nimicirii, neutralizării sau întârzierii acestuia. Loviturile de aviație pot fi: simultane (utilizându-se mai multe formații în același timp), concentrate (loviturile se execută cu majoritatea forțelor de pe un obiectiv), succesive sau eșalonate (loviturile asupra obiectivului se repetă la intervale de timp neregulate, utilizându-se aceleași formații sau altele, în scopul prelungirii efectului la obiectiv pe o durată mai mare de timp).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MANETA DE ADMISIE A GAZELOR ÎN MOTOR mică pârghie de comandă care servește la modificarea turației motorului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUALUL DE OPERAȚIUNI DE ZBOR document care legalizează activitatea Aeroclubului Român, aprobat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, reglementând: activitatea de organizare și planificare a zborului; pregătirea personalului navigant; formarea și instruirea personalului aeronavigant; validarea licențelor interne și internaționale; ordinea de înlocuire a comandantului aeroclubului; regulile privind timpul de muncă și de odihnă; modul de asigurarev a traficului aerian etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MASAJ DE BILĂ temă în planorism constând în acționarea comenzilor după indicațiile bilei giroclinometrului, exercițiu util în zborul fără vizibilitate.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MASĂ DE PLIAJ masă special construită în vederea plierii parașutelor în sala de pliaj, având 12 m lungime, fiind confecționată din lemn geluit și lăcuit. În mod curent se folosește masa de pliaj de companie care aer aceeași lungime și este confecționată din material textil, fiind mai practică pe parcursul desfășurării unei etape de zbor și lansări.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MASCĂ DE OXIGEN v. Inhalator de oxigen.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂNECĂ DE VÂNT dispozitiv pentru indicarea direcției și a intensității vântului, format dintr-un sac de pânză tronconic, montat pe un cadru metalic care se poate roti în jurul unui ax vertical. Mâneca de vânt se instalează pe aeroporturi la un loc vizibil și cât mai înalt. Este indispensabilă în probele de precizia aterizării.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MECANIC DE BORD a) funcție tehnică la bordul unei aeronave; b) persoana având această funcție și care are ca sarcină principală supravegherea parametrilor funcționali ai motorului/motoarelor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

METODĂ DE NAVIGAȚIE AERIANĂ mod teoretic recomandat de asigurare a deplasării în zbor. Cele mai importante metode de navigație aeriană sunt: metoda navigației observate (cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de două sau mai multe puncte, precum și aflarea poziției aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o hartă, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop, oferind avantajul siguranței poziției aeronavei prin identificarea reperelor), metoda navigației estimate (ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian stabilit între dou[ sau mai multe puncte și determinarea poziției aeronavei cu ajutorul indicațiilor instrumentelor de ord și a calcului, fără a se face referire la reperele de pe sol), metoda navigației radioelectrice (utilizează posibilitățile electronicii pentru determinarea elementelor necesare deplasării pe un traiect aerian, putând fi “de bord” – când elementele se determină cu ajutorul mijloacelor aflate la bordul areonavei, sau “de sol” – dacă elementele se determină cu ajutorul mijloacelor aflate la sol), metoda navigației astronomice (ansamblul procedurilor care asigură determinarea poziției aeronavei și urmărește un traiect determinat, prin observarea aștrilor cerești cu ajutorul unor instrumente specializate în acest scop), metoda navigației inerțiale (permite determinarea poziției aeronavei și urmărirea unui traiect stabilit prin două sau mai multe puncte exprimate în coordonate geografice, pe baza informațiilor dobândite de forțele de accelerație care acționează asupra celor trei axe ale avionului), metoda navigației izobarice (utilizată în zborurile la mare înălțime deasupra oceanelor și permite controlul aeronavei în direcție prin determinarea derivei acesteia și deci a drumului real urmat din înălțimea citită la altimetrul barometric și radioaltimetru). Precizia cea mai mare în realizarea zborului o prezintă navigația inerțială, cât și cea radioelectrică.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MIJLOC / DE LUPTĂ / DE ACȚIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire generală dată tehnicii de luptă deservind ațiunile militare (aici sunt incluse avioanele și aparatele de zbor fără pilot).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MIJLOC DE NAVIGAȚIE AERIANĂ aparat care asigură elementele necesare aplicării unei metode de navigație aeriană. Mijloacele de navigație aeriană se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazează pe măsurarea diferiților parametri ce depind de forma, dimensiunile și proprietățile solului, din această categore făcând parte: compasele magnetice obișnuite, girocompasele, sistemele direcționale, vitezometrele, altimetrele cu capsulă aneroidă, termometrele aerului exterior, indicatorii de navigație, sistemele inerțiale, cronometrele etc.), mijloace de radionavigație (se bazează pe principii electronice, din această categorie făcând parte: radiogoniometrele, radiofarurile, echipamentele de măsurare a distanței aeronavei etc.), mijloace astronomice de navigație (se bazează pe principiul măsurării parametrilor deplasării aștrilor pe bolta cerească, din această categorie făcând parte: astrocompasul, astrosextantul etc.) și mijloace luminoase de navigație (se bazează pe principiul utilizării energiei luminoase pentru orientare, din această categorie făcând parte: balizajul luminos al pistei de aterizare, farurile de aerodrom și dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a poziției aeronavei).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MITRALIOR DE BORD servant al unei mitraliere instalate la bordul unei aeronave de luptă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOMOTOR DE BUZUNAR aparat de zbor de dimensiuni reduse, cu un singur motor și cu un singur plan, care se montează și se demontează în aproximativ zece minute.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MUNIȚIE DE BORD cantitatea de muniție încărcată pe o aeronavă de luptă pentru armamentul de pe acesta.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NOD DE AERODROMURI totalitatea aerodromurilor – de bază, de rezervă, de manevră și false pe care le are la dispoziție o unitate de aviație.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OFIȚER DE LEGĂTURĂ DE AVIAȚIE ofțer de aviație atașat unei unități mecanizate din primul eșalon, pentru menținerea cooperării dintre aviație și trupele de uscat pe timpul desfășurării acțiunilor, având următoarele sarcini: prezentarea posibilităților aviației de sprijin pentru nimicirea obiectivelor din fâșia de ofensivă/defensivă a unității; propunerea obiectivelor ce urmează a fi nimicite de aviație cu posibilitatea optimă, precum și timpul de intervenție sau de repetare a loviturilor; menținerea permanentă a legăturii cu eșalonul superior și unitățile de aviație de sprijin, pentru a asigura oportunitatea cererilor de resurse, fiind dotat cu aparat de radio emisie-recepție.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRIRE DE LA ZBOR ȘI SALT măsură administrativă luată împotriva personalului navigant în cazul: neprezentării sau nereușitei la examenul medical periodic sau zilnic, la controlul în zbor și la pregătirea zilnică, a abaterii de la conduită sau securitatea zborului, pe perioade care pornesc de la câteva zile, putându-se ajunge la oprirea definitivă de la zbor și lansări.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORDIN DE MISIUNE document oficial în care se înregistrează efectuarea fiecărui zbor cuprinzând diverse date legate de tipul aeronavei, componența echipajului, scopul zborului, zona de acțiune sau ruta, înălțimea maximă de zbor etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGAN DE TRAFIC AERIAN factor responsabil care asigură controlul traficului aerian în regiunile de control. În regiunile de control, pe căile aeriene, traficul este controlat de un centru de control regional, în regiunile de control terminal traficul este asigurat de către controlul de apropiere, iar în zonele de control de aerodrom, traficul aerian este controlat de către turnul de control de aerodrom.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIENTAREA APARATELOR DE ZBOR/ÎN SPAȚIU, ansamblu de manevre și acțiuni comandate manual sau automat care se finalizează în delasări unghiulare pentru obținerea unei anumite altitudini, pentru evitarea obstacolelor și a abordajelor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PANTĂ DE COBORÂRE/URCARE, unghiul format de o aeronavă în zbor cu orizontala în cazul luării sau pierderii înălțimii de zbor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PARC DE AVIOANE totalitatea avioanelor aflate în dotarea unei unități militare de aviație sau a unei instituții cu profil aviatic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PERFORMANȚE DE ZBOR rezultatele principale obținute de o aeronavă în zbor, cum sunt: viteza maximă, viteza minimă în planare, viteza ascensională, plafonul practic de zbor, raza minimă de viraj, distanța și durata de zbor, lungimea de decolare și de aterizare etc. Performanțele de zbor constituie criterii de apreciere a calităților unei aeronave.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PETRECERE DE SUSPANTE incident care poate avea loc la deschiderea unei parașute emisferice, suspanta sau suspantele petrecute peste voalură o împart în două, dând iluzia că parașutistul coboară cu două parașute mai mici.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLAN DE ZBOR document de navigație și control al traficului aerian, întocmit pentru fiecare zbor după pregătirea acestuia. Planul de zbor se depune la biroul de briefing sau la biroul de pistă pentru trafic al aeroportului cu cel puțin 30 de minute înainte de decolare (în cazuri deosebite putând fi transmis de o aeronavă aflată în aer).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLANȘĂ DE BORD placă pe care sunt montate toate aparatele de bord necesare navigației.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASĂ DE FRÂNARE împletitură de mari dimensiuni, compusă din sandouri (v.), destinată opririi rapide a avionului din rulajul la aterizare în cazul în care frânele acestuia s-au defectat sau când contactul cu pista a fost greșit, dincolo de mijlocul acesteia, liziera aerodromului putând fi depășită. Ridicarea plasei este rapidă și se face la comanda conducătorului de zbor. Există plase de frânare înalte (care cuprind tot avionul) și joase (care agață doar trenul de aterizare).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLATFORMĂ DE ATERIZARE-DECOLARE, suprafață plană de teren amenajată pentru decolarea-aterizarea elicopterelor și a avioanelor cu decolare și aterizare verticală. Sunt construite din același material ca și pistele (v.), având aceeași dotare, dar dimensiunile de 50/50 m.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

POLIGON DE TRAGERE teren amenajat pentru executarea unor activități de instruire sau experiențe, trageri de instrucție și de luptă cu armamentul de bord, bombardament de aviație sau trageri antiaeriene; are dimensiuni și organizare (câmpuri de tragere, instalații de ținte, transmisiuni, efective de pază) în raport cu destinația.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PORTICUL DE PARAȘUTAJ instalație destinată antrenamentului la sol a parașutiștilor, formată dintr-un cadru metalic de formă pătrată fixat pe stâlpi la 6-7 m înălțime, pe care sunt fixate mai multe inele de plafon (v.).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

POZIȚIA DE ALARMĂ formă de organizare a serviciului de alarmă la aerodrom (v.). Există poziția de alarmă: numărul 1/gradul 1 (avioanele sunt pregătite și înarmate cu rachete aer-aer și muniția armamentului de bord, mijloacele de pornire a motoarelor cuplate, sunt dispuse la capetele pistei, gata de start, iar piloții și personalul tehnic corespunzător se află în cabină sau lângă avion pregătiți pentru a decola la ordinul punctului de comandă în baremele stabilite), numărul 2/gradul 2 (avioanele au aceeași stare de pregătire ca la gradul 1, dar piloții și personalul tehnic se pregătesc în camere speciale de odihnă, cu o costumație care să le permită să treacă la poziția de alarmă numărul 1 în baremele stabilite) și numărul 3/gradul 3 (avioanele complet pregătite pentru zbor, cu excepția rachetelor aer-aer neacroșate, se află parcate în zonele de dispersare ale subunităților, piloții și personalul tehnic se află în sălile de pregătire, executând programul zilei sau în locurile de cantonament, fiind în măsură să treacă la poziția de alarmă numărul 2 în baremele stabilite.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIZĂ DE ATERIZARE/DIRECTĂ, fază a operației de aterizare în care aeronava se află centrată pe direcția de aterizare, fiind pregătită pentru contactul cu solul.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROBABILITATE DE LOVIRE măsura în care este posibil ca obiectivul să fie lovit trăgându-se un singur glonț, bombă, torpilă sau rachetă. Probabilitatea de lovire capătă valori de la 0 la 1, prezentate sub formă de procent sau fracție zecimală, date de raportul dintre numărul cazurilor favorabile lovirii obiectivului și numărul total al cazurilor, acestea fiind egal probabile (tragerea executându-se în condiții identice către infinit).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFIL DE ZBOR proiecția în plan vertical a traiectoriei unei aeronave. În aviația militară profilul de zbor depinde de misiunea de luptă, la stabilirea sa participând statul major, navigatorul și inginerul unității.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROGRAM DE ZBOR/LANSĂRI, număr minim de ore de zbor sau lansări care trebuie executate de un pilot sau un parașutist pentru a putea promova în altă categorie de pregătire sau pe o aeronavă de alt tip, în general superioară ca performanțe.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RAMPĂ DE LANSARE platformă sau suport prevăzut cu dispozitive de ghidare și mecanisme de orientare, utilizat pentru lansarea avioanelor catapultate (fiind fixe pe portavioane) sau a rachetelor (fiind mobile, instalate pe aeronave de luptă, permițând lansarea succesivă sau a mai multor o dată). Rampele de lansare pentru rachetele nedirijate sunt constituite din șine, tuburi sau carcase de ghidare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RAZĂ DE ACȚIUNE distanța maximă de zbor pe care o poate parcurge o aeronavă până la un obiectiv fix și înapoi la locul de unde a decolat. Raza de acțiune tactică a avionului/elicopterului este precizată pentru aeronavele de luptă cu sau fără alimentare în zbor de la avioanele-cisternă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REGIUNE DE CONTROL porțiune din spațiul aerian controlat, de dimensiuni bine stabilite pe orizontală și verticală, depinzând de intensitatea traficului aerian (de regulă). Regiunea terminală de control, este stabilită în principiu la întretăierea unor căi aeriene în apropierea unuia sau a mai multor aeroporturi importante, cu trafic mare, delimitată prin mijloace raditehnice de navigație.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REGULĂ DE CIRCULAȚIE normă având caracter general sau special obligatoriu în desfășurarea activității de zbor în deplină siguranță. Regulile de circulație aeriană privesc încrucișările, depășirile, zborurile la același nivel, patrulările la pantă, prioritățile la aterizare etc. Regula de circulație pe aerodrom vizează deplasările peste pistele de decolare-aterizare, căile de rulaj etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RETROVERSOR DE JET instalație utilizată pentru inversarea sensului de evacuare a jetului reactiv al motoarelor în scopul obținerii unei tracțiuni negative sau forțe de frânare gazodinamică necesară reducerii rapide a vitezei aeronavei în special în timpl rulării la aterizare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REZERVĂ DE AVARIE cantitate de alimente și apă obligatorie la bordul aeronavelor care efectuează zboruri de lungă durată pentru situații neprevăzute (aterizări forțate în zone deșertice, regiuni polare, regiuni nepopulate etc.)Există rezervă de avarie: păstrată la bordul aeronavei și individuală.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REZERVOR DE PROPERGOL container montat pe aeronavă sau dispus în infrastructura unui aerodrom în care sunt stocați propergolii (v.). Aeronavele prezintă rezervoare de propergol cu structuri rigide, cu sisteme de asigurare a etanșeității și de presurizare, cu pereți interiori compartimentați care reduc oscilațiile fluidelor conținute în timpul funcționării motoarelor. Pentru motoarele-rachetă cu propergoli solizi, acceleratoarele de start și uneori motoare-rachetă cu propergoli lichizi se utilizează rezervoare de propergol exterioare. Rezervoarele suplimentare, au formă aerodinamică, sunt acroșate în exteriorul aparatului, sub aripă sau la extremitățile acestora și sunt utilizate la mărirea distanței de zbor, putând fi largate după consumarea combustibilului conținut.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAUN DE CATAPULTARE dispozitiv ejectabil instalat în cabina avioanelor de mare viteză, destinat salvării pilotului în caz de pericol iminent prin proiectarea în câteva sutimi de secundă a scaunului pilotului în afara cabinei aeronavei avariate, cu ajutorul unui cartuș exploziv, după detașarea automată a cupolei cabinei. Există scaun de catapultare de antrenament, montate în săli speciale, pentru deprinderea piloților în suportarea sarcinilor la care ar fi expuși în situație reală. Dispozitivul este acționat la comanda pilotului, explozia unui cartuș pirotehnic dând senzația catapultării în zbor, mai puțin desprinderea de scaun, căderea liberă și plutirea cu parașuta.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMNAL DE RECUNOAȘTERE mijloc prin care se identifică aeronavele în zbor spre a nu fi lovite de trupele antiaeriene proprii. Semnalele de recunoaștere pot fi: radiotehnice (impulsuri caracteristice) sau optice (clipiri cu luminile de bord, înclinarea planurilor etc.).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SIMULATOR DE ZBOR dispozitiv complex care simulează majoritatea fenomenelor și activităților proprii pilotajului unei aeronave, în cabina acestuia aflându-se aparate identice cu cele din cabina reală, dar care indică date tehnice introduse de instructor sau de programul automat de antrenament. Instructorul poate verifica corectitudinea manevrelor executate de cel antrenat, care la rândul său poate vizualiza greșelile comise prin televiziunea cu circuit închis.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SPRIJIN AERIAN / DE AVIAȚIE, totalitatea acțiunilor de luptă executată de aviația de vânătoare-bombardament sau de elicopterele de sprijin, în folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse de acestea. Sprijinul aerian se efectuează cu majoritatea resursei de aviație la dispoziția unei unități operative sau a unui front, pe baza hotărârii comandantului căruia i s-au afectat forțe aeriene și în limitele intensității acțiunilor de luptă stabilite.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STAGIU DE PARAȘUTISM etapă în pregătirea de luptă sau de specialitate a trupelor de comando, cercetare, diversiune etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STAȚIE DE RADIOLOCAȚIE aparatura de radiolocație, echipamentul și documentația de lucru destinată a îndeplini o anumită misiune în cadrul unui sistem radiotehnic. După parametrii stațiile de radiolocație sunt: centimetrice (generează, emit și recepționează unde electromagnetice în gama lungimilor de undă 1-10 cm și frecvența 30.000-3000 Mhz), decimetrice (lungimi de undă 10-100 cm și frecvențe 3000-300 Mhz) și metrice (lungimi de undă 300-30 Mhz). După destinație stațiile de radiolocație sunt: de cercetare (destinate descoperirii țintelor), de dirijare (destinate teledirijării rachetelor către țintă, putând fi montate și la bordul aeronavelor) și de tragere (orientează tunurile antiaeriene către țintă).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STRES DE ZBOR/AERONAUTIC, solicitare neuropshică exercitată de activitatea de zbor, care duce la desincronizarea bioritmului, implicând sistemul simpatic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBUNITATE DE AVIAȚIE subdiviziune a unei unități militare cu organizare și dotare corespunzătoare sarcinilor ce îi revin luptă (patrulă, escadrilă), ducând acțiuni de luptă în cadrul unităților sau independent. Subunitățile de bază fac parte din compunerea unei arme sau a unei unități de trupe speciale, prin organizare, posibilități de luptă și acțiunile ce-i revin stând la baza structurii organizatorice a acesteia și a evoluării capacității ei combative (ex. escadrila).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SURSĂ DE ENERGIE instalație plasată în aeronave care asigură alimentarea aparaturii de bord, a sistemelor de supraviețuire a echipajului, a mijloacelor de telecomunicații și a acționării propulsoarelor în timpul zborului. De regulă se utilizează curentul continuu de 12 sau 24 V, pentru unele aparate existând convertizoare de curent alternativ.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TABĂRĂ DE AVIAȚIE cantonament de pregătire cu scopul de a învăța pilotaj sau parașutism în regim de campanie, pentru recunoașterea unor zone, fotografiere aeriană etc.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TABLOU DE BORD panou din tablă sau din marmură pe care sunt fixate instrumentele și aparatura de control a aeronavei.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMA DE ZBOR exercițiu care trebuie executat fără abatere de la metodologia de pregătire pentru a nu periclita securitatea zborului. În funcție de gradul de pregătire al pilotului sau al parașutistului nivelul temei de zbor devine mai complex.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TEREN DE AERONAUTICĂ CIVILĂ suprafață plată care permite decolarea și aterizarea aeronavelor, putând fi de mai multe feluri: aeroport, pentru traficul de călători și de marfă; aerodrom, pentru activități sportive, utilitare, sanitare și militare; terenuri de lucru, pentru aviația utilitară și terenuri/zone de aterizare pentru concursuri, acestea trebuind omologate, pe ele desfășurându-se activități de zbor numai ziua și în condiții meteo normale.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TIJĂ DE REFLEX element stabilizator la deltaplan care intră în funcțiune singur la mărirea excesivă a vitezei de zbor, având efect redresor.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRAIECT DE ZBOR drum aerian pregătit și stabilit din timp, cu indicarea punctelor de parcurs de către o aeronavă, în condițiile asigurării unei bune orientări vizuale și instrumentale, a unei securități maxime a zborului și atingerii cu precizie a punctului final. Traiectul de zbor se trasează pe hărțile de navigație la scări de 1:500.000, 1:100.000 sau mai mici, în afară de linia traiectului se menționează punctele de schimbare a capului de zbor, înălțimea, capul magnetic, timpul calculat de zbor între reperele importante de pe traiect, ora atingerii acestor repere, punctul final și alte elemente de navigație în funcție de misiunea executată. Traiectul de zbor poate fi: obligat, cel propus a fi urmat de aeronavă sau real urmat, care prezintă proiecția pe sol a tuturor punctelor marcate de centrul de greutate al aeronavei de la punctul inițial la cel final al traiectului. Traiectul de zbor se împarte în tronsoane și inflexiuni în funcție de lungimea sa.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRENĂ DE CONDENSARE dâră îngustă alcătuită din picături de apă, care apare în urma avioanelor datorită vârtejurilor care prin destindere adiabatică răcesc aerul sau datorită nucleelor de condensare pulverizate intenționat.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUPE DE DESANT AERIAN AEROPURTATE AEROMOBILE totalitatea militarilor instruiți și înzestrați cu mijloacele de luptă necesare, pentru a fi debarcați sau parașutați din avioane, elicoptere sau planoare și pentru a duce acțiuni în adâncimea dispozitivului inamic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TUR DE PISTĂ zbor de școală deasupra unui aerodrom, cuprinzând următoarele elemente de pilotaj: decolarea, executarea virajelor și priza de aterizare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

UNDA MACH (DE ȘOC), undă elastică generată într-un mediu fluid de o sursă a cărei viteză depășește viteza de propagare în mediul respectiv, fiind însoțită de o variație locală bruscă a parametrilor acestuia (presiune, densitate, temperatură, entropie), mărimi care prezintă variații finite pe distanțe foarte mici, de ordinul parcursului liber mediu, normale pe direcția undei. Deplasarea aeronavelor cu viteze sub și supersonice prin atmosferă, este însoțită de apariția undei Mach care provoacă o creștere puternică a rezistenței aerodinamice.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VESTĂ DE SALVARE mijloc de supraviețuire în caz de amerizare, putând fi confecționată din plută sau din cauciuc (acționată pneumatic de butelii cu CO₂). Vesta de salvare este utilizată și de parașutiști pentru lansările pe apă.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VITEZĂ (DE ZBOR), viteza de deplasare a aeronavei în aer. Există: viteza de dezlipire, viteză atinsă în momentul desprinderii de sol; viteza de aterizare, viteza pe care trebuie să o aibă o aeronavă în momentul luării contactului cu solul în cazul unei aterizări normale; viteza ascensională, viteza pe verticală a aeronavei care asigură creșterea progresivă a înălțimii de zbor, fiind legată de poziția axei longitudinale xx’ în plan vertical, unghiul creat cu orizontala fiind denumit unghi de tangaj (v.); viteza de croazieră sau de drum, viteza corespunzătoare fineței maxime a aeronavei, fiind obținută cu un consum minim de combustibil și asigurând realizarea parametrilor maximi de durată și distanță a zborului (sin: viteza optimă); viteza de înfundare, componenta verticală a vitezei unei aeronave care coboară; viteza de așteptare, viteză adoptată în zonele de așteptare ale aerodromurilor unde se îmbunătățește stabilitatea vitezei în schimbul unui consum mărit de combustibil; viteza sonică, viteza unui vehicul aerian care parcurge într-o secundă un spațiu egal cu 340 m, viteza specifică deplasării undelor sonore în atmosferă și este egală cu 1M (Mach) adică 1224 Km/h; viteza subsonică, viteza unui vehicul aerian care parcurge într-o secundă un spațiu mai mic de 340 m; viteza supersonică, viteza unui vehicul aerian care parcurge într-o secundă un spațiu mai mare de 340 m, dar mai mic decât 1700 m (5M); viteza hipersonică, viteza unui vehicul aerian care parcurge într-o secundă un spațiu mai mare de 1700 m (peste 5M). Aceste viteze depind la avioanele cu reacție de viteza de evacuare (ejecție) a gazelor de ardere la ieșirea din ajutajul motorului, viteza medie de evacuare depinzând de temperatura jetului reactiv (v.), de construcția motorului și de proprietățile propergolului utilizat (la cei solizi viteza jetului este cuprinsă între 2-3 Km/s, iar la cei lichizi între 3-5 Km/s). Viteza critică este viteza constantă de cădere atinsă de un corp la un moment dat și peste a cărei valoare nu poate trece (Sin. viteza limită de cădere).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

de doi 1. Joc* popular românesc, cu multiple variante, răspândit în Banat și în Ținutul Pădurenilor (Hunedoara). Se joacă în formație de perechi în linie și liber repartizate în spațiul de joc (se obișnuiește ca un fecior să joace și cu două sau chiar trei partenere). Jucătorii sunt situați față în față ținându-se de mâini. Are ritm binar*, uneori accentuat în contratimp* și multiple variante (I, 1) melodice. Mișcarea este rapidă cu pași mărunți, învârtiri, piruete, ocoliri în jurul partenerului, toate combinate cu un variat, și totodată specific, joc de brațe. Face parte din categoria ardelenelor (1). 2. Denumire dată în S-E Transilvaniei precum și de ceangăii din zona Ghimeșului unor variante ale jocului breaza*. 3. Termen consemnat pentru prima oară în Codexul lui Ion Căian: mas ola Kettös („<alt de doi> românește”) și care atestă existența jocului de cuplu în spațiul folcloric românesc la începutul secolului 17.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de tare, joc* popular românesc, bărbătesc, din Ținutul Vrancei. Se joacă în formație de semicerc cu brațele pe umeri sau solistic. Are ritm* binar* sincopat* și mișcare rapidă. Se caracterizează prin bătăi pe loc și în pinteni cu deplasări bilaterale. Face parte din categoria brâielor*. Sin.: tarele.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

violon de fer (cuv. fr.) v. Nagelgeige.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink