căutare avansată
Din totalul de 868 sunt afișate 16 definiții pentru „de”   declinări

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și dei cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru k (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Findcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă s-au indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în sitoația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.; leagă două propoziți copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziți disjunctive) Sau... s-au, ori... ori. III. (Introduce propoziți optative) O, dacă... ! IV. (În expr.) De ce.... de ce s-au de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE2 interj. 1. Introduce afirmați și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce săți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare s-au de dezaprobare) Ia te uită, astai acum. [Var.: (reg., 1) dă, (pop., 2) dec interj.] – Onomatopee.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă cai l-a mers. – Onomatopee.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriuzisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală s-au cu sens verbal arată) a) (Subiectul acțiuni) Începutul de toamnă; b) (Obiectul acțiuni) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, l-a), din partea... ◊ (În nume topice) Filipești de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește s-au se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fii de... = a avea... sântem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era deai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fii” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vi. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiuni) Din locul... (s-au dintrun loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, l-a. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiuni) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia.... De Anul Nou merg l-a mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcți cu funcție de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcți cu funcție de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcți cu funcție de complement circumstanțial de loc) Casă de casă (= în toate casele, pretutindeni); d) (în construcți cu funcție de complement direct) Om de om (= pe toți oameni); e) (în construcți cu funcție de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sânt (ești etc.) s-au eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roși de salată. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb l-a supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare s-au de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv s-au un adverb l-a gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb l-a gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor l-a...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită k termen de comparație) De iute, e iute k focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mie somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de direcție. X. (Introduce un complement indirect). 1. (După verbe) Sa apropiat de mine. 2. (După expresi verbale k „e bine” și dupe interjecți k „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fii ceva (s-au a nu fii nimic) de cineva (s-au de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (s-au a nu avea niciuna). 3. (După verbe k „a loa”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. Ma loat de nebun. 4. (În legătură cu construcți distributive) Pentru. Sau împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective k „vrednic”, „demn”, „bucuros” etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb l-a infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcți cu funcție de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățam de toate. 2. (Complementul este exprimat printrun supin) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi.... 3. (Pop.; înaintea unui verb l-a infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecați) Bato Dumnezeu de babă. XII. (În construcți cu funcție de subiect) 1. (Pop.; construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că deacelai puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb, l-a supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (dupe majoritatea numerelor cardinale de l-a 20 în sus) O mie de lei; b) (dupe numerale cu valoare nehotărâtă, k „zeci”, „sute” etc.) Mi de fluturi mici albaștri; c) (În structura numeralelor cardinale de l-a 20 000 în sus, înaintea pluralului „mi”) O sută de mi. 2. (Face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de l-a „al doilea”, „a dooa”) Celui deal treilea lan. XIV. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două s-au mai multe cuvinte. 1. În adverbe s-au locuțiuni adverbiale, k: deasupra, dedesupt, de aceea, de cu seară etc. 2. În propoziți s-au locuțiuni prepoziționale, k: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncți s-au locuțiuni conjuncționale, k: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, k: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul del văzuși.Et. nec.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și” introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și dei cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru k (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Findcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă s-au indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în sitoația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.: leagă două propoziți copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziți disjunctive) Sau... s-au, ori... ori. III. (Introduce propoziți optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce s-au de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE2 interj. 1. Introduce afirmați și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce săți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare s-au de dezaprobare) Ia te uită, astai acum. [Var.: (1, reg.) dă, (2, pop.) dec interj.] – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă cai l-a mers. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul del văzuși.Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriuzisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală s-au cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiuni) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiuni) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, l-a), din partea... ◊ (În nume topice) Filipești de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește s-au se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fii de... = a avea... sântem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era deai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fii” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vi. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiuni) Din locul... (s-au dintrun loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, l-a. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiuni) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg l-a mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcți cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcți cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcți cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcți cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oameni); e) (în construcți cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sânt (ești etc.) s-au eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roși de salată. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb l-a supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare s-au de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv s-au un adverb l-a gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb l-a gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor l-a...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită k termen de comparație) De iute, e iute k focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mie somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderi. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) Sa apropiat de mine. 2. (După expresi verbale k „e bine” și dupe interjecți k „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fii ceva (s-au a nu fii nimic) de cineva (s-au de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (s-au a nu avea nici una). 3. (După verbe k „a loa”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. Ma loat de nebun. 4. (În legătură cu construcți distributive) Pentru. Sau împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective k „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb l-a infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcți cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printrun subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb l-a infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecați) Bato Dumnezeu de babă. XII. (În construcți cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că deacelai puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb l-a supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (dupe majoritatea numeralelor cardinale de l-a 20 în sus) O mie de lei; b) (dupe numeralele cu valoare nehotărâtă, k „zeci”, „sute” etc.) Mi de fluturi mici albaștri; c) (în structura numeralelor cardinale de l-a 20.000 în sus, înaintea pluralului „mi”) O sută de mi. 2. (face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de l-a „al doilea”, „a dooa”) Celui deal treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două s-au mai multe cuvinte. 1. În adverbe s-au locuțiuni adverbiale, k: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziți s-au locuțiuni prepoziționale, k: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncți s-au locuțiuni conjuncționale, k: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, k: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

de2 / dec / deh interj.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

de3 (pop.) pr. invar.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

de1 conjcț., prep.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

DE conj. 1. (condițional) dacă. (decât ~ nar veni astăzi.) 2. (consecutiv) că, încât, (înv. și pop.) cât. (Gemea ~ îți era mai mare mila.) 3. (temporal) dacă. (~ va fii să plec ...) 4. (completiv) să, și. (Stai ~ mă așteaptă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE conj. v. când, dacă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DE prep. 1. (arată conținutul). (Un pahar ~ apă.) 2. (temporal) cu, dupe. (Zi ~ zi.) 3. (local) în. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (arată scopul) pentru. (Plantă ~ sămânță.) 5. (arată scopul) k, drept, pentru, spre. (~ încercare; ~ exemplu.) 6. (arată natura, proveniența) din. (Făină ~ porumb; masă ~ brad.) 7. (arată obiectul) (înv.) pregiur. (Avea grijă ~ oaspeți.) 8. (arată obiectul) despre. (E vorba ~ el.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink