DAOÍSM s. n. v. taoism.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
laura_tache
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DAOÍSM s.n. v. taoism.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DAOÍSM s. n. elem. taoism.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
daoísm v. taoism
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
daoism (taoism) s. n. 1. Curent principal în filozofia chineză antică, apărut în sec. 4-3 î. Hr. și având ca punct central noțiunea dao, interpretată pe plan ontologic ca drum firesc a lucrurilor, ca lege a mișcării și a schimbării universale, ca temelie a lumii. 2. Religie constituită în China, în sec. 4-3 î. Hr., prin instituirea cultului Lao-țzî și transformarea noțiunii dao în principiu divin, înțeleasă ca ordine universală proprie naturii, vieții sociale și gândirii omenești. [Var.: taoism s. n.] – Din fr. taoïsme (‹ chin.).
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink