19 definiții pentru dandana

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DANDANA, dandanale, s. f. (Fam.) 1. Întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură. 2. Zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă. ◊ (Înv.) Clopot de dandana = clopot de alarmă. – Din tc. tantana.

DANDANA, dandanale, s. f. (Fam.) 1. Întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură. 2. Zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă. ◊ (Înv.) Clopot de dandana = clopot de alarmă. – Din tc. tantana.

dandana sf [At: GHICA, S. 33 / V: (înv) ~nana, (reg) ~ngada, ~nga~, dănănă / Pl: ~le / E: tc tantana] 1 (Înv) Zarvă. 2 (Înv; pex) Petrecere zgomotoasă Si: tămbălău. 3 (Înv; îs) Clopot de ~ Clopot de alarmă. 4 (Fam) Bucluc. 5 (Pfm; îe) A da de (sau peste) o ~ A avea o neplăcere. 6 (Pfm: îae) A se afla într-o situație critică și neașteptată. 7 (Imp) Pagubă. 8 (Reg) Minunăție.

DANDANA, dandanale, s. f. 1. Zgomot mare, zarvă, tărăboi, larmă; petrecere gălăgioasă. În casa învățătorului... dandanaua ține pînă la ziuă. STANCU, D. 422. Nunta era dandana mare. GHICA, S. 33. Pun clopotele-n mișcare Și fac mare dandana. ALECSANDRI, T. 904. ◊ (Învechit) Clopotul de dandana = clopotul de alarmă (care anunța o răscoală. o bătălie etc.). Se aude în culise clopotul de dandana și se văd viind prin munți mulțime de romîni înarmați. ALECSANDRI, T. II 12. Uneori cînd poporul se simțea asuprit și jignit în drepturile sale, se auzea sunetul clopotului de dandana. Atunci mahalalele își vărsa gloata peste oraș. NEGRUZZI, S. I 284. 2. Întîmplare plină de încurcături neplăcute; belea, bucluc. După o lună de zile, altă dandana... Îl văz pe Miai pe pătulul socrului, cu securea în mînă, izbea de lătrau cîinii pînă la capul satului. PREDA, Î. 116. De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri. M. I. CARAGIALE, C. 59. Și tu totuși ai crezut, grăi pomojnicul, căci altfel nu intrai în dandanaua asta. SLAVICI, O. I 390.

DANDANA ~le f. 1) pop. Gălăgie mare; tămbălău; tălălău. 2) fam. Situație complicată, fără ieșire; belea; încurcătură; daraveră; bucluc. [Art. dandanaua; G.-D. dandanalei] /<turc. tantana

dandanà f. 1. (termen militar) alarmă, tumult: se auzia sunetul clopotului de dandana NEGR.; 2. tămbălău, tărăboiu: pe atunci nunta era dandana mare GHICA; 3. belea, boroboață: să umble în dandanale, judecăți PANN. [Turc. TANTANÁ, sbârnăit, sunet de instrumente].

dandaná f. (turc. tantana, fast, pompă, paradă, solemnitate). Vechĭ. Tumult, alarmă: clopot de dandana. Azĭ. Fam. Tărăboĭ, tămbălăŭ, afacere încurcată și zgomotoasă: mutarea e curată dandana. A da de dandana, a da de belea, a da peste o mare încurcătură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dandana (fam.) s. f., art. dandanaua, g.-d. art. dandanalei; pl. dandanale

dandana (fam.) s. f., art. dandanaua, g.-d. art. dandanalei; pl. dandanale, art. dandanalele

dandana s. f., art. dandanaua, g.-d. art. dandanalei; pl. dandanale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DANDANA s. v. balamuc, boroboață, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, pățanie, pocinog, poznă, scandal, șotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.

DANDANA s. belea, bucluc, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (înv. și pop.) poznă, răutate, (pop.) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (înv. și reg.) nacafa, nagodă, (reg.) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Mold.) bacală, (Transilv.) bai, (Ban., Maram. și Bucov.) bedă, (Mold.) chichion, (Olt. si Ban.) cotoarbă, (Olt., Ban. și Transilv.) dabilă, (înv.) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Ce ~ pe el!)

dandana s. v. BALAMUC. BOROBOAȚĂ. GĂLĂGIE. HĂRMĂLAIE. HUIET. ISPRAVĂ. ÎNCURCĂTURĂ. LARMĂ. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. PĂȚANIE. POCINOG. POZNĂ. SCANDAL. ȘOTIE. TĂMBĂLĂU. TĂRĂBOI. TEVATURĂ. TRĂSNAIE. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVĂ. ZGOMOT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dandana (dandanale), s. f.1. Larmă, zarvă, tămbălău. – 2. Inconvenient, necaz. – Mr. dăndănă. Tc. tantana „strălucit, fastuos” (Roesler 591; Șeineanu, II, 154; Iordan, BF, VII, 229), cf. bg. dandana. REW 2469 dă acest cuvînt la rădăcina expresivă dand.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

dandana, dandanale s. f. 1. întâmplare neplăcută; bucluc, încurcătură 2. zgomot mare, tărăboi 3. petrecere zgomotoasă

Intrare: dandana
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dandana
  • dandanaua
plural
  • dandanale
  • dandanalele
genitiv-dativ singular
  • dandanale
  • dandanalei
plural
  • dandanale
  • dandanalelor
vocativ singular
plural
danana
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dănăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dangada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dangana
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dandana, dandanalesubstantiv feminin

  • 1. familiar Întâmplare neplăcută. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote După o lună de zile, altă dandana... Îl văz pe Miai pe pătulul socrului, cu securea în mînă, izbea de lătrau cîinii pînă la capul satului. PREDA, Î. 116. DLRLC
    • format_quote De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri. M. I. CARAGIALE, C. 59. DLRLC
    • format_quote Și tu totuși ai crezut, grăi pomojnicul, căci altfel nu intrai în dandanaua asta. SLAVICI, O. I 390. DLRLC
  • 2. familiar Zgomot mare; petrecere gălăgioasă. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote În casa învățătorului... dandanaua ține pînă la ziuă. STANCU, D. 422. DLRLC
    • format_quote Nunta era dandana mare. GHICA, S. 33. DLRLC
    • format_quote Pun clopotele-n mișcare Și fac mare dandana. ALECSANDRI, T. 904. DLRLC
    • 2.1. învechit Clopot de dandana = clopot de alarmă (care anunța o răscoală. o bătălie etc.). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Se aude în culise clopotul de dandana și se văd viind prin munți mulțime de romîni înarmați. ALECSANDRI, T. II 12. DLRLC
      • format_quote Uneori cînd poporul se simțea asuprit și jignit în drepturile sale, se auzea sunetul clopotului de dandana. Atunci mahalalele își vărsa gloata peste oraș. NEGRUZZI, S. I 284. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.