4 definiții pentru dăunăcios

Explicative DEX

dăunăcios, ~oa a [At: MARIAN, O. I,40 / Pl: ~oși, ~oase / E: dăuna + -ăcios] Dăunător (1).

* DĂUNĂTOR, * DĂUNĂCIOS (MAR.) adj. Care aduce pagubă, stricăciune, vătămare [dăuna].

Sinonime

DĂUNĂCIOS adj. v. dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.

dăunăcios adj. v. DĂUNĂTOR. NEGATIV. NOCIV. PĂGUBITOR. PERICULOS. PREJUDICIABIL. PRIMEJDIOS. RĂU. STRICĂTOR. VĂTĂMĂTOR.

Intrare: dăunăcios
dăunăcios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăunăcios
  • dăunăciosul
  • dăunăciosu‑
  • dăunăcioa
  • dăunăcioasa
plural
  • dăunăcioși
  • dăunăcioșii
  • dăunăcioase
  • dăunăcioasele
genitiv-dativ singular
  • dăunăcios
  • dăunăciosului
  • dăunăcioase
  • dăunăcioasei
plural
  • dăunăcioși
  • dăunăcioșilor
  • dăunăcioase
  • dăunăcioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)