DẤLMĂ, dâlme, s. f. (Reg.) Formă de relief cu aspect de deal scund, izolat și cu vârful rotunjit. – Probabil contaminare între dâmb și gâlmă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DÂLMĂ s. v. dâmb, înălțime, ridicătură.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dâlmă s. f., g.-d. art. dâlmei; pl. dâlme
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
* dî́lmă f., pl. e (V. dîlm). Vest. Dîmb, movilă, gorgan, hotar de pămînt între ogoare. Dîmb, deal mic (Iorga, Ist. Arm. rom. 1, 142). Munt. est. Gîlcă, hîlmă, tumoare. V. slog.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink