căzănit sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~uri / E: cazan + -it] Căzăneală (1).

❍ CĂZĂNIT (pl. -ituri) sn. Vama cazanului, darea ce se plătește pentru rachiul fabricat: cum o să plătească țuicarii birul ~ului? (N.-UR.).

căzănít n., pl. urĭ. Biru plătit p. cazanu producător de țuĭcă.