cătămâi sn [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 284 / V: ~mui / Pl: ~e / E: nct] 1 Buștean care se pune sub diferite vase, mai ales sub cele conținând băuturi, pentru a evita contactul cu pământul. 2 Butuc care se atârnă de cumpăna fântânii Si: greutate, coinac. 3 (Îf ~mui) Trunchi de copac Si: cărăvei.

cătămui² sn vz cătămâi

cătămâi, cătămâie, s.n. (reg.) 1. buștean pus sub diferite butoaie. 2. bușteni atârnați de cumpăna fântânii; greutate, coinac, cărăvei.