2 intrări
24 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂRĂMIZI, cărămizesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni cărămiziu. – Din cărămidă.
CĂRĂMIZI, cărămizesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni cărămiziu. – Din cărămidă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cărămizi vr [At: DEX2 / Pzi: ~zesc / E: cărămidă] (Rar) A deveni cărămiziu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărămizi vb. refl. IV A deveni de culoarea cărămizii ◊ „[Algele] au căpătat o culoare [...] roșiatică. De aici și apa lacului de acumulare a început să se «cărămizească». Drept care, prin partea locului a și început să circule o nouă denumire: «Lacul Roșu... Bicaz».” Sc. 21 VI 74 p. 4 (din cărămiziu sau dintr-o formă flexionară a s. cărămidă + -i)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ, cărămizi, s. f. Material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. [Pl. și: cărămide] – Din ngr. keramídi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cărămidă sf [At: MARDARIE, L. 195 / Pl: ~izi / E: ngr ϰεραμίδα] 1 Material de construcție artificial, de forma unei piese paralelipipedice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor, de culoare roșie arămie. 2 (Îs) ~ refractară Material de construcție artificial dintr-un amestec cu temperatură de topire foarte înaltă, folosit la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. 3 (Pop; pbl) Capră cărămizie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ, cărămizi, s. f. Material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. – Din ngr. keramídi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ, cărămide, s. f. Material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. – Din ngr. keramídi.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ, cărămizi, s. f. Material de construcție, de formă paralelipipedică, din care se fac pereții și zidurile caselor; este format dintr-un amestec de argilă și apă uscat la soare sau (mai ales) ars în cuptor. Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu stîlpi de porfiră... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, P. 12. Glonțul... se înfipse într-o cărămidă din părete. NEGRUZZI, S. I 21. ◊ (Cu înțeles colectiv) Pînă ți-am fost, bade, dragă, Ți-era casa văruită, Cu var peste cărămidă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 234. ◊ Cărămidă aparentă v. aparent. Cărămidă refractară v. refractar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ, cărămizi, s. f. Material de construcție format dintr-un amestec de argilă și apă, uscat la soare sau ars în cuptor. – Ngr. keramída.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ ~zi f. Material de construcție de forma unui paralelipiped, obținut prin arderea argilei. [G.-D. cărămizii] /<ngr. keramidi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărămidă f. 1. piatră artificială făcută din humă arsă sau uscată la soare; 2. (colectiv), cantitate de cărămizi: a cumpăra cărămidă. [Gr. bizantin KERAMIDA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărămídă f., pl. zĭ (ngr. keramida. V. ceramic). Bucată de lut frămîntat cu apă. redus în formă de paralelipiped, ars pînă se face roș și care, lipit cu ciment, formează zidu. Cantitate de cărămizĭ: a cumpăra cărămidă. Cheglă (Trans.). Bilețel care se vinde celor ce vor să contribuĭe la cumpărat cărămizĭ reale p. a clădi o școală ș. a. V. țiglă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cărămizi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cărămizesc
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărămidă s. f., g.-d. art. cărămizii; pl. cărămizi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cărămidă s. f., g.-d. art. cărămizii; pl. cărămizi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărămidă s. f., g.-d. art. cărămizii; pl. cărămizi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărămidă, -zi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂRĂMIDĂ s. (Transilv. și Maram.) teglă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂRĂMIDĂ s. (Transilv. și Maram.) teglă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cărămidă (cărămizi), s. f. – Material de construcții de formă prismatică. – Mr. k’irămidă, megl. chirămidă. Ngr. ϰεραμίδα (Roesler 571; Murnu 11; REW 1822; Sandfeld, Linguistique, 18); cf. ngr. ϰεραμίδι, sl., bg. keramida, tc. keremit, calabr. ceramida. Der. cărămidar, s. m. (persoană care fabrică sau vinde cărămizi); cărămidărie, s. f. (fabrică de cărămizi); cărămiziu, adj. (roșiatic).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CĂRĂMIDĂ (< ngr.) s. f. Material de construcție artificial, avînd formă prismatică, obținut dintr-o pastă de argilă, nisip amestecate cu apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.) prin presare, fasonare, uscare și, de regulă, ardere; este folosită, în general, la executarea zidăriilor. ♦ C. refractară = c. confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor, a cuptoarelor metalurgice etc.; se produc c.r. silicoase (c. silică sau c. dinas), silico-aluminoase, corindonice, cromitice, megneziene etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a avea cărămidă / flotă / lozul pe el expr. (intl. – d. o potențială victimă) a avea bani
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a se bate cu cărămida în piept expr. 1. a se lăuda. 2. a mânca foarte repede.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărămidă, cărămide s. f. 1. carte voluminoasă. 2. teanc de o sută de bancnote. 3. (tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F45) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cărămizi, cărămizescverb
- 1. A deveni cărămiziu. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- cărămidă DEX '98 DEX '09
cărămidă, cărămizisubstantiv feminin
- 1. Material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: teglă
- Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu stîlpi de porfiră... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, P. 12. DLRLC
- Glonțul... se înfipse într-o cărămidă din părete. NEGRUZZI, S. I 21. DLRLC
- Pînă ți-am fost, bade, dragă, Ți-era casa văruită, Cu var peste cărămidă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 234. DLRLC
- 1.2. Cărămidă refractară = cărămidă confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor cuptoarelor metalurgice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- keramídi DEX '98 DEX '09