cărămijoară sf [At: LM / V: ~izoară, ~izioară / Pl: ~re / E: cărămidă + ~(i)oară] 1-2 (Șhp) Cărămidă (1) (mică). 3 (Îcs) De-a ~izoara Joc de copii care constă în aruncarea mingii într-o cărămidă așezată pe muchie.

cărămizioară sf vz cărămijoară

cărămizoară sf vz cărămijoară

cărămizioară f. 1. cărămidă mică; 2. (de-a) un fel de joc cu mingea (în care o cărămidă servă de țintă).

cărămigĭoáră f., pl. e. Est. Dim. d. cărămidă. De-a cărămigĭoara, un joc de copiĭ. – În vest -ijoară.