cărticică sf [At: (a. 1810) IORGA, S. D. XII, 202 / Pl: ~icele / E: carte + -ică] 1-2 (Șhp) Cărticea (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 (Iuz; spc) Pachețel de foițe de țigară.

CĂRTICICĂ, cărticele, s. f. (Și în forma cărticea) I. Diminutiv al lui carte. 1. v. carte (I 1); cărțulie. Băieții alergau din toate părțile cu cărticelele subsuoară. CONTEMPORANUL, III 615. Astă cărticică ce se alcătuiește din două volume... spune multe. NEGRUZZI, S. I 260. 2. v. carte (III 1); scrisorică. Și să scriu o cărticea Ș-o trimit la maică-mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 215. Numa trei zile trecea, Cărticică că-i sosea, Carte de la București Cu pecețile domnești. TEODORESCU, P. P. 612. II. Pachețel cu foițe de țigară. Tutun și cărticică ți-ai luat? CARAGIALE, O. I 52. – Variantă: cărticea s. f.

cărticică f. 1. carte mică; 2. foițe de țigară reunite: dar tutun și cărticică ți-ai luat? CAR.

cărticícă f., pl. cele. Carte mică. Foițe de hîrtie de țigară reunite într’un caĭețel.

CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -ea. Cărticică: cu schimbare de suf.

cărticea sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ele / E: carte + -icea] 1-2 (Șhp) Carte (mică, subțire) Si: cărticică (1-2), cărțișociră (1-2), cărțulie (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 Scrisorică.

CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -icea, -icică.

CĂRTICEA s. f. v. cărticică.

CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte. 2. Pachețel cu foițe de țigară.

!cărticică s. f., g.-d. art. cărticelei; pl. cărticele

cărticică/cărticea s. f., g.-d. art. cărticelei; pl. cărticele, art. cărticelele

cărticică/cărticea s. f., g.-d. art. cărticelei; pl. cărticele

cărticică, -cele.

CĂRTICICĂ s. 1. cărticea, cărțulie, volumaș, (rar) cărtișoară. (O ~ de poezii.) 2. broșură, (înv.) filadă, tartaj.

CĂRTICICĂ s. 1. cărticea, volumaș, (rar) cărțișoară, cărțulie. (O ~ de poezii.) 2. broșură, (înv.) filadă, tartaj.

CĂRTICEA s. v. cărticică.

CĂRTICEA s. cărticică, volumaș, (rar) cărțișoară, cărțulie. (O ~ de poezii.)