2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cărnuire sf [At: PAPAHAGI, J. III, 209 / Pl: ~ri / E: cărnui] (Pop) Cărnosire.
cărnui vt [At: I. IONESCU, M. 702 / Pzi: ~esc / E: carne + -ui] (Pop) A cărnosi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂRNUIRE s. v. cărnosire, descărnare, șeruire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărnuire s. v. CĂRNOSIRE. DESCĂRNARE. ȘERUIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂRNUI vb. v. cărnosi, descărna, șerui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărnui vb. v. CĂRNOSI. DESCĂRNA. ȘERUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cărnuire
cărnuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: cărnui
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)