CĂLȚUN¹, călțuni, s. m. 1. (Înv. și pop.) Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele); ciorap de lână. 2. Compus: călțunul-doamnei = plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete; cerențel (Geum urbanum). – Din ngr. kalstóni (după încălța).

CĂLȚUN² s. m. v. colțun.

călțun sm [At: TETRAEV. (1574) 204 / V: colțon, col~ / Pl: ~i / E: ngr ϰαλτσύνι] (Reg) 1 Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele) cu tureac scurt, având deasupra o frunză de piele roșie. 2 (Pan) Gheată grosolană, lucrată din piele, din pănură sau din lemn. 3 Un fel de ciorapi fără talpă (asemănători cu ghetrele sau cu jambierele) Si: călțunaș (1). 4 Încălțăminte de lână (asemănătoare cu pâslarii) care se purta prin casă sau prin curte. 5 (Șîc ~ul-Doamnei) Plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete Si: comanacul-ciobanului, condurul-doamnei, cerențel (2), crânceș, cuișoriță, hreaniță, papucii-doamnei, rădiche, ridichioară (Geum rivale). 6 (Șip; îc) ~ul-popii Plantă erbacee de talie mică, din familia violacee, cu tulpina întinsă pe pământ, glabră sau puțin pubescentă, cu frunzele cordiforme sau reniforme, cu florile inodore, albastre-deschis sau violete și fructul capsulă oblongă ascuțită Si: atlanac, atlângicuri, călțunași (4) albaștri, micșunele, tămâioare, toporași, viorele (Viola silvestris). 7 (Bot; reg; îac) Viorele sălbatice (Viola canina). 8 (Bot; reg; îac) Greghetin (Geranium pratense). 9 (Bot; reg; lpl) Canale (Impatientis balsamina).

CĂLȚUN, călțuni, s. m. 1. (Înv. și pop.) Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele); ciorap de lână. 2. Compus: călțunul-doamnei = plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete; cerențel (Geum urbanum). – Din ngr. kalstóni (după încălța).

CĂLȚUN, călțuni, s. m. (Mai ales la pl.) 1. (Învechit și popular) încălțăminte de sărbătoare, un fel de cizme. Lua-voi... Călțuni lați... Și la horă merge-voi. TEODORESCU, P. P. 87. 2. Compus: călțunul-doamnei = plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori galbene (Geum urbanum); cerențel.

CĂLȚUN, călțuni, s. m. 1. (Înv. și pop.) Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele). 2. Compus: călțunul-doamnei = plantă erbacee cu flori galbene (Geum urbanum). – Ngr. kaltsouni (< it.).

călțun m. 1. Mold. ciorap; 2. câlțunu Doamnei sau papucu Doamnei, plantă de grădină, cultivată pentru frumoasele sale flori (Geum rivale). [Vechiu rom. călțun, pantof = lat. *CALCEONEM (din CALX, călcâiu)].

călțún m. (ngr. kaltsúni și kartsúni, d. it. calzoni, pantalonĭ [calza, cĭorap], de unde și fr. caleçons, izmene; bg. d. ngr. kalcun. V. încalț, calțavetă. Cp. cu păun și săpun). Cor. Încălțăminte. Vest. Cĭorap mare țărănesc. Est (colțun). Cĭorap.

COLȚUN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunul-popii sau colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțun s. m.] – Din ngr. kaltsúni.

colțon sm vz călțun

colțun sm [At: DEX² / V: căl~ sm / Pl: ~i / E: ngr χολῖαοὺντ] (Reg) 1 Ciorap. 2 (Bot; îc) ~ii-popii Plantă erbacee mică, cu tulpina pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). 3 (Bot; îc) ~ul-doamnei Cerențel (Geum rivale).

COLȚUN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțun s. m.] – Din ngr. kaltsúni (< it.).

COLȚUN, colțuni, s. m. (Mold.) Ciorap. Cu colțuni albi m-am încălțat. SEVASTOS, N. 12. Ta mătăsăria cea albă, colțunii, colanul și ce mai are. NEGRUZZI, S. I 32. ♦ Cantitatea de bani care încap într-un ciorap. Un colțun de galbeni. ȘEZ. IV 3.

COLȚUN ~i m. mai ales la pl. fam. Piesă de îmbrăcăminte tricotată care se îmbracă pe picior; ciorap. /<ngr. kaltsúni

colțun m. V. călțun.

colțún, -áș, V. călțun, -áș.

călțun (cizmă) (înv., pop.) s. m., pl. călțuni

călțun² (ciorap) v. colțun

călțun¹ (cizmă) (înv., pop.) s. m., pl. călțuni

călțun (cizmă) s. m., pl. călțuni

călțunul-doamnei (plantă) s. m. art.

!colțun (ciorap) (înv., reg.) s. m., pl. colțuni

călțunul-doamnei (plantă) s. m. art.

colțun/călțun² (ciorap) (înv., pop.) s. m., pl. colțuni/călțuni

călțunul-doamnei s. m.

colțun s. m., pl. colțuni

CĂLȚUN s. v. încălțăminte.

călțun s. v. ÎNCĂLȚĂMINTE.

CĂLȚUNUL-DOAMNEI s. (BOT.) 1. (Geum rivale) (reg.) cerențel, crânceș. 2. (Geum urbanum) cerențel, (reg.) ridichioară.

COLȚUN s. v. ciorap.

CĂLȚUNUL-DOAMNEI s. (BOT.; Geum rivale) (reg.) cerențel, crînceș.

colțun s. v. CIORAP.

călțun (călțuni), s. m. – 1. Încălțăminte de pînză. – 2. Ciorap. – 3. Pantof. – Var. colțun. It. calzone, pe filieră comercială, probabil prin intermediul ngr. ϰαλτσούνι, sau bg. kalcun (REW 1495; Densusianu, GS, VI, 363). – Der. călțunar, s. m. (pantofar; la nuntă, două rude ale mirelui care îl însoțesc la mireasă acasă, ducîndu-i darurile); călțunăreasă, s. f. (rudă a mirelui, care îi duce darurile); călțunaș, s. m. (ciorap de copil; violetă, Viola adorata; condurul-doamnei, Tropaeolum maius; plantă asemănătoare cu gura-leului, Antirrhinum maius; plăcintă de casă, umplută cu brînză sau marmeladă). După Capidan, Raporturile, 203, bg. provine din rom.

colțun, colțuni, s.n. – (reg.) Ciorapi scurți, până deasupra gleznelor, purtați de femei; șosete (Papahagi, 1925: 99; Borșa). Ciorapi împletiți din lână (Plăiuț). ♦ (onom.) Colțunescu, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Din ngr. kaltsúni (< it. calzoni „pantaloni”, calza „ciorap”) (Scriban, DEX, MDA).

CĂLȚUN, lac glaciar pe versantul sudic al M-ților Făgăraș, la 2.175 m alt.; 0,8 ha; ad. max.: 11,8 m.

CĂLȚUN subst. 1. – Ioan, olt. 1818 (Sd XXII); -a mama lui Mircea (Rel). 2. Colțun fam. (Șez) < subst. colțuni.

Geum rivale L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (caliciul cu 5 sepale lanceolate, păroase, 5 petale obovate, stil articulat) pendente, roșiatice, scurt-pedunculate. Frunze în rozetă, penate, ultima pereche și foliola terminală mai mari, îndesuit-acut-dințate. Plante erbacee, perene. Tulpină erectă, 30-40 cm înălțime, pubescentă.