2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căduli vi [At: CV, 1951, nr. 5, 26 / Pzi: ~lesc / E: nct] (Reg) A se năpusti.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căduli, cădulesc v. t. v. cardi (1.)

Intrare: cădulire
cădulire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cădulire
  • cădulirea
plural
  • căduliri
  • cădulirile
genitiv-dativ singular
  • căduliri
  • cădulirii
plural
  • căduliri
  • cădulirilor
vocativ singular
plural
Intrare: căduli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căduli
  • cădulire
  • cădulit
  • cădulitu‑
  • cădulind
  • cădulindu‑
singular plural
  • cădulește
  • căduliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cădulesc
(să)
  • cădulesc
  • căduleam
  • cădulii
  • cădulisem
a II-a (tu)
  • cădulești
(să)
  • cădulești
  • căduleai
  • căduliși
  • căduliseși
a III-a (el, ea)
  • cădulește
(să)
  • cădulească
  • cădulea
  • căduli
  • cădulise
plural I (noi)
  • cădulim
(să)
  • cădulim
  • căduleam
  • cădulirăm
  • căduliserăm
  • cădulisem
a II-a (voi)
  • căduliți
(să)
  • căduliți
  • căduleați
  • cădulirăți
  • căduliserăți
  • căduliseți
a III-a (ei, ele)
  • cădulesc
(să)
  • cădulească
  • căduleau
  • căduli
  • căduliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)