12 definiții pentru cârpaci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRPACI, cârpaci, s. m. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. ♦ Meseriaș sau, p. gener. persoană care lucrează prost. – Din bg. kărpač.

CÂRPACI, cârpaci, s. m. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. ♦ Meseriaș sau, p. gener. persoană care lucrează prost. – Din bg. kărpač.

cârpaci sm [At: BĂRAC, T. 5/1 / Pl: ~ / E: bg кърпач] 1 Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. Si: cârpitor. 2 Meseriaș care lucrează prost. 3 (Pgn) Persoană nepricepută, care lucrează prost.

CÂRPACI ~ m. 1) Meseriaș care repară obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. 2) depr. Meseriaș care lucrează rău. /<bulg. kărpaț

CÎRPACI, cîrpaci, s. m. 1. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. Față de ceilalți tractoriști, el era ceea ce este un cîrpaci pe lîngă un cizmar. MIHALE, O. 168. Cobzarul a fost crescut de moș Ioniță, cîrpaciul, în coliba de pe maidan. PAS, Z. I 196. Un om minunat cum era cîrpaciul din casa de scînduri... G. M. ZAMFIRESCU, SF M. N. II 12. Un cîrpaci de cizme... aci-n piața sta. PANN, P. V. I 30. 2. Meseriaș prost, care lucrează rău. Tot zidar. Cîrpaci însa în meserie. PAS, Z. I 100. Mi-ai pus piele scoaptă, cîrpaciule, zise Mogoragea înfuriat, CREANGĂ, A. 106.

cârpaciu m. 1. cel ce drege încălțăminte vechi; 2. fig. lucrător prost. [Bulg. KRAPAČĬ].

cîrpácĭ m. (bg. kŭrpačĭ). Care drege încălțăminte saŭ și haĭne vechĭ. Fig.. Lucrător saŭ scriitor prost. – Fem. cîrpace, pl. tot așa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârpaci (desp. -paci) s. m., pl. cârpaci

cârpaci (-paci) s. m., pl. cârpaci

cârpaci s. m. (sil. -paci), pl. cârpaci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cîrpaci (cîrpaci), s. m.1. Meseriaș care peticește. – 2. Persoană care lucrează prost. – Mr. cîrpaci. Sl. (bg. kurpačĭ, cf. Conev 60; slov. kèrpač). – Der. cîrpăci (var. cîrpoci, cîrpogi), vb. (a petici; a lucra prost); cîrpăceală, cîrpăcie, s. f. (lucru prost făcut); cîrpăcitor, adj. (care peticește). Cf. cîrpă, cîrpi.

Intrare: cârpaci
  • silabație: câr-paci info
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârpaci
  • cârpaciul
  • cârpaciu‑
plural
  • cârpaci
  • cârpacii
genitiv-dativ singular
  • cârpaci
  • cârpaciului
plural
  • cârpaci
  • cârpacilor
vocativ singular
  • cârpaciule
  • cârpace
plural
  • cârpacilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârpaci, cârpacisubstantiv masculin

  • 1. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Față de ceilalți tractoriști, el era ceea ce este un cîrpaci pe lîngă un cizmar. MIHALE, O. 168. DLRLC
    • format_quote Cobzarul a fost crescut de moș Ioniță, cîrpaciul, în coliba de pe maidan. PAS, Z. I 196. DLRLC
    • format_quote Un om minunat cum era cîrpaciul din casa de scînduri... G. M. ZAMFIRESCU, SF M. N. II 12. DLRLC
    • format_quote Un cîrpaci de cizme... aci-n piață sta. PANN, P. V. I 30. DLRLC
    • 1.1. Meseriaș sau, prin generalizare persoană care lucrează prost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tot zidar. Cîrpaci însa în meserie. PAS, Z. I 100. DLRLC
      • format_quote Mi-ai pus piele scoaptă, cîrpaciule, zise Mogoragea înfuriat, CREANGĂ, A. 106. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.