opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRLIONȚAT, -Ă, cârlionțați, -te, adj. (Despre păr) Cu cârlionți; buclat; (despre oameni) care are părul buclat. [Pr.: -li-on-] – V. cârlionța.

CÂRLIONȚAT, -Ă, cârlionțați, -te, adj. (Despre păr) Cu cârlionți; buclat; (despre oameni) care are părul buclat. [Pr.: -li-on-] – V. cârlionța.

cârlionțat, ~ă a [At: DELAVRANCEA, S. 40 / P: ~li-on~ / Pl: ~ați, ~e / E: cârlionța] 1 (D. păr) Cu cârlionți Si: buclat, (pop) încârlionțit. 2 (D. oameni) Care are părul buclat.

CÂRLIONȚA, cârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cârlionți, inele. [Pr.: -li-on-] – Din cârlionț.

CÂRLIONȚA, cârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cârlionți, inele. [Pr.: -li-on-] – Din cârlionț.

cârlionța vtr [At: PANN, ap. TDRG / P: ~li-on~ / Pzi: ~țez / E: cârlionț] 1-2 (D. păr, fire etc.) A (se) face cârlionți (1) Si: a (se) încreți, (pop), a (se) încârliga, a (se) încârlionța.

CÎRLIONȚA, cîrlionțez, vb. I. Tranz. A face cîrlionți sau zulufi; a încreți părul în inele. V. ondula, bucla. – Pronunțat: -li-on-. – Variantă: încîrlionța vb. I.

CÎRLIONȚAT, -Ă, cîrlionțați, -te, adj. (Despre păr) Făcut cîrlionți; în zulufi, buclat. Avea dinții strălucitori de albi și... părul scurt, cîrlionțat. DUMITRIU, N. 235. Doi copilași cu chica ciuf, cîrlionțată. DELAVRANCEA, S. 40. – Pronunțat: -li-on-.

ÎNCÎRLIONȚA vb. I v. cîrlionța.

A SE CÂRLIONȚA se ~ează intranz. A se răsuci în inele; a se face cârlionți; a se ondula; a se încreți; a se bucla. [Sil. -li-on-] /Din cârlionț

A CÂRLIONȚA ~ez tranz. A face să se cârlionțeze; a ondula. [Sil. -li-on-] /Din cârlionț

cârlionțà v. a bucla.

cîrlionțéz v. tr. (d. cîrlionț). Fac în formă de cîrlionț: a cîrlionța păru, patine cîrlionțate. – Și scîrl- și încîrl-.

încîrlionțéz, V. cîrlionțez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârlionța (a ~) (desp. -li-on-) vb., ind. prez. 1 sg. cârlionțez, 3 cârlionțează; conj. prez. 1 sg. să cârlionțez, 3 să cârlionțeze

cârlionța (a ~) (-li-on-) vb., ind. prez. 3 cârlionțează

cârlionța vb. (sil. -li-on-), ind. prez. 1 sg. cârlionțez, 3 sg. și pl. cârlionțează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂRLIONȚAT adj. v. ondulat.

CÂRLIONȚA vb. v. ondula.

CÎRLIONȚA vb. a (se) bucla, a (se) inela, a (se) încreți, a (se) ondula, (rar) a (se) zulufa, (prin Olt. și Munt.) a (se) scîrlionți. (Și-a ~ părul.)

CÎRLIONȚAT adj. buclat, creț, inelat, încrețit, ondulat, (rar) zulufat, (prin Olt. și Munt.) scîrlionțat, (prin Olt.) scîrcior. (Păr ~.)

Intrare: cârlionțat
cârlionțat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârlionțat
  • cârlionțatul
  • cârlionțatu‑
  • cârlionțată
  • cârlionțata
plural
  • cârlionțați
  • cârlionțații
  • cârlionțate
  • cârlionțatele
genitiv-dativ singular
  • cârlionțat
  • cârlionțatului
  • cârlionțate
  • cârlionțatei
plural
  • cârlionțați
  • cârlionțaților
  • cârlionțate
  • cârlionțatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cârlionța
  • silabație: câr-li-on-ța info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârlionța
  • cârlionțare
  • cârlionțat
  • cârlionțatu‑
  • cârlionțând
  • cârlionțându‑
 singular plural
  • cârlionțează
  • cârlionțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârlionțez
 (să)
  • cârlionțez
  • cârlionțam
  • cârlionțai
  • cârlionțasem
a II-a (tu)
  • cârlionțezi
 (să)
  • cârlionțezi
  • cârlionțai
  • cârlionțași
  • cârlionțaseși
a III-a (el, ea)
  • cârlionțează
 (să)
  • cârlionțeze
  • cârlionța
  • cârlionță
  • cârlionțase
plural I (noi)
  • cârlionțăm
 (să)
  • cârlionțăm
  • cârlionțam
  • cârlionțarăm
  • cârlionțaserăm
  • cârlionțasem
a II-a (voi)
  • cârlionțați
 (să)
  • cârlionțați
  • cârlionțați
  • cârlionțarăți
  • cârlionțaserăți
  • cârlionțaseți
a III-a (ei, ele)
  • cârlionțează
 (să)
  • cârlionțeze
  • cârlionțau
  • cârlionțară
  • cârlionțaseră
  • silabație: -li-on-ța info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încârlionța
  • ‑ncârlionța
  • încârlionțare
  • ‑ncârlionțare
  • încârlionțat
  • ‑ncârlionțat
  • încârlionțatu‑
  • ‑ncârlionțatu‑
  • încârlionțând
  • ‑ncârlionțând
  • încârlionțându‑
  • ‑ncârlionțându‑
 singular plural
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încârlionțez
  • ‑ncârlionțez
 (să)
  • încârlionțez
  • ‑ncârlionțez
  • încârlionțam
  • ‑ncârlionțam
  • încârlionțai
  • ‑ncârlionțai
  • încârlionțasem
  • ‑ncârlionțasem
a II-a (tu)
  • încârlionțezi
  • ‑ncârlionțezi
 (să)
  • încârlionțezi
  • ‑ncârlionțezi
  • încârlionțai
  • ‑ncârlionțai
  • încârlionțași
  • ‑ncârlionțași
  • încârlionțaseși
  • ‑ncârlionțaseși
a III-a (el, ea)
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
 (să)
  • încârlionțeze
  • ‑ncârlionțeze
  • încârlionța
  • ‑ncârlionța
  • încârlionță
  • ‑ncârlionță
  • încârlionțase
  • ‑ncârlionțase
plural I (noi)
  • încârlionțăm
  • ‑ncârlionțăm
 (să)
  • încârlionțăm
  • ‑ncârlionțăm
  • încârlionțam
  • ‑ncârlionțam
  • încârlionțarăm
  • ‑ncârlionțarăm
  • încârlionțaserăm
  • ‑ncârlionțaserăm
  • încârlionțasem
  • ‑ncârlionțasem
a II-a (voi)
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
 (să)
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
  • încârlionțarăți
  • ‑ncârlionțarăți
  • încârlionțaserăți
  • ‑ncârlionțaserăți
  • încârlionțaseți
  • ‑ncârlionțaseți
a III-a (ei, ele)
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
 (să)
  • încârlionțeze
  • ‑ncârlionțeze
  • încârlionțau
  • ‑ncârlionțau
  • încârlionțară
  • ‑ncârlionțară
  • încârlionțaseră
  • ‑ncârlionțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârlionțat, cârlionțatăadjectiv

  • 1. (Despre păr) Cu cârlionți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: buclat ondulat
    • format_quote Avea dinții strălucitori de albi și... părul scurt, cîrlionțat. DUMITRIU, N. 235. DLRLC
    • format_quote Doi copilași cu chica ciuf, cîrlionțată. DELAVRANCEA, S. 40. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) Care are părul buclat. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi cârlionța DEX '98 DEX '09

cârlionța, cârlionțezverb

etimologie:
  • cârlionț DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.