2 definiții pentru cârlanță
Explicative DEX
cărlanță sf [At: REV. CRIT. IV, 141 / S: châr~ / Pl: ~țe / E: nct] Furcă sau cârlig cu care se trage gunoiul din case Si: cârlig.
Arhaisme și regionalisme
cârlanță, cârlanțe, s.f. (înv.) furcă sau cârlig cu care se trăgea gunoiul din case.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cârlanță
cârlanță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||