O definiție pentru cârjal
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cîrjal (-li), s. m. – 1. Soldat turc din oastea pașei rebel Pasvan Oglu. – 2. Canibal. – Var. cîrjaliu. Tc. kirzali, kircali (Șeineanu, II, 90; Meyer 125), cf. rus. kirdžali, introdus de Puškin, pe care îl auzise în Basar. (Vasmer, I, 560). – Der. cîrjalicesc, adj. (barbar, inuman).
Intrare: cârjal
cârjal substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)