32 de definiții pentru cârciumă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRCIUMĂ, cârciumi, s. f. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri); birt. [Var.: crâșmă, (reg.) cârcimă s. f.] – Din sl. krucima.

cârciumă sf [At: CORESI, ap. GCR I, 20 / V: ~cimă, cârșmă, câjmă, crâcimă, crâjmă, crâșmă, crișmă / Pl: ~mi, (înv) ~me / E: vsl крѕцѕма[1]] (Pop) Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncare).

  1. Etimonul corect ortografiat este кърчьма sau кръчьма. — Ladislau Strifler

CÂRCIUMĂ, cârciumi, s. f. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri). [Var.: crâșmă, (reg.) cârcimă s. f.] – Din sl. krucima.

CÂRCIUMĂ ~e f. Local (la sat sau la periferia orașului) unde se consumă băuturi alcoolice. [Sil. -ciu-mă; G.-D. cârciumei] /<sl. kruțima

cârciumă f. prăvălie unde se vinde vin și rachiu cu mărunțișul. [Slav. KRŬČĬMA, de unde și forma Mold. crâșmă].

CÂRCIMĂ s. f. v. cârciumă.

CRÂȘMĂ s. f. v. cârciumă.

CÎRCIUMĂ, cîrciumi, s. f. (Mai ales la țară și la periferia orașelor; azi pe cale de dispariție) Local (ținînd de sectorul comerțului particular) unde se vînd și se consumă băuturi alcoolice și mîncăruri. Ușa cîrciumii se deschide și Corpodan vorbește din prag cuiva din cîrciumă. DAVIDOGLU, M. 9. Picături de ploaie înghețată ca niște sfîrcuri de bice cădeau în vîrtejurile vîntului... Lumea îngrozită fugea la adăpost prin cîrciumi și cafenele. BART, 237. – Variantă: cîrcimă (pronunțat cîrci-mă) (COȘBUC, P. I 175) s. f.

CRIJMĂ s.f. (Mold., Trans. SV) Unguent folosit la botez. A: Savanul, pîndza, crijma. DOSOFTEI, MOL. C: Să ung în botez cu uloiu în piept și în grumaz, cu crișmă în creaștet. PP, 101v. Variante: crișmă (PP, 101v). Etimologie: sl. križma. Cf scr. ucr. kryžma.

cîrcĭumă f., pl. ĭ și e (vsl. krŭčĭma, bg. krŭčma, de unde și ung. korcsoma și korcsma, id.). Vest. Prăvălie în care se vinde vin, rachiŭ ș. a. – În Mold. nord crîșmă, în sud crișmă; în Trans. crîjmă și crijmă (Agrb. Înt. 137, 140, 141 și 209).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârciumă s. f., g.-d. art. cârciumii; pl. cârciumi

cârciumă s. f., g.-d. art. cârciumii; pl. cârciumi

cârciumă s. f., g.-d. art. cârciumii; pl. cârciumi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂRCIUMĂ s. (prin Transilv.) ceardă, (Transilv. și Bucov.) prepanație. (Bea într-o ~.)

CÎRCIUMĂ s. (prin Transilv.) ceardă, (Transilv. si Bucov.) prepanație. (Bea într-o ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cîrciumă (cîrciumi), s. f. – Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mîncăruri). – Var. cîrcimă, crîcimă, crîșmă, crîjmă (cu der. săi). Sl. krŭčĭma (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 318; Cihac, II, 41; Meyer 207; Berneker 666; Conev 88); cf. bg. krŭčma, sb., slov. krčma, mag. korcsima. Der. cîrciumar, s. m. (proprietar de cîrciumă); cîrciumăreasă, s. f. (nevastă de cîrciumar; femeie care are o cîrciumă; plantă ornamentală, Zinnia elegans); cîrciumări, vb. (a fi cîrciumar; a trafica, a specula); cîrciumărie, s. f. (îndeletnicirea de cîrciumar); cîrciumărit, s. n. (îndeletnicirea de cîrciumar; înv., în Mold., contribuție pe cîrciumi, care reprezenta cinci lei pe an în sec. XVIII); cîrciumăriță (mai adesea crîșmăriță), s. f. (cîrciumăreasă). Der. reprezintă adesea forme sl., cf. bg. krŭčmar, krŭčmarica, slov., cr. krčmariti (< sl. kručĭmiti).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cricimă, cricime, s.f. (reg.) cârciumă.

Intrare: cârciumă
cârciumă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciumă
  • cârciuma
plural
  • cârciumi
  • cârciumile
genitiv-dativ singular
  • cârciumi
  • cârciumii
plural
  • cârciumi
  • cârciumilor
vocativ singular
plural
crâșmă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crâșmă
  • crâșma
plural
  • crâșme
  • crâșmele
genitiv-dativ singular
  • crâșme
  • crâșmei
plural
  • crâșme
  • crâșmelor
vocativ singular
plural
crăcimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cricimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cârșmă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cârjmă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cârcimă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârcimă
  • cârcima
plural
  • cârcimi
  • cârcimile
genitiv-dativ singular
  • cârcimi
  • cârcimii
plural
  • cârcimi
  • cârcimilor
vocativ singular
plural
crâcimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cârciumă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: NODEX, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciumă
  • cârciuma
plural
  • cârciume
  • cârciumele
genitiv-dativ singular
  • cârciume
  • cârciumei
plural
  • cârciume
  • cârciumelor
vocativ singular
plural
cârcimă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârcimă
  • cârcima
plural
  • cârcime
  • cârcimele
genitiv-dativ singular
  • cârcime
  • cârcimei
plural
  • cârcime
  • cârcimelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârciumă, cârciumisubstantiv feminin

  • 1. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri). DEX '09 DLRLC
    sinonime: birt diminutive: cârciumioară
    • format_quote Ușa cîrciumii se deschide și Corpodan vorbește din prag cuiva din cîrciumă. DAVIDOGLU, M. 9. DLRLC
    • format_quote Picături de ploaie înghețată ca niște sfîrcuri de bice cădeau în vîrtejurile vîntului... Lumea îngrozită fugea la adăpost prin cîrciumi și cafenele. BART, 237. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.